x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Istoria Comunismului Comunism - "Prietenia romano-sovietica" da roade

Comunism - "Prietenia romano-sovietica" da roade

de Paula Mihailov Chiciuc    |    05 Dec 2006   •   00:00
Comunism - "Prietenia romano-sovietica" da roade

Devenise un obicei, ingrosat grosolan de propaganda, ca fiecare dintre vizitele comunistilor romani in capitala URSS sa fie prezentata ca un succes. Daca delegatia din iarna lui 1947 ne inzestrase cu materie prima pentru industrie, in vara, o a doua, condusa tot de Gheorghiu-Dej, a adus painea de grau pe masa romanilor.

Primirea la Stalin

Cum populatia infometata nu se putea hrani cu cocsul, otelul si masinile primite in iarna de la sovietici, la jumatatea lui iunie 1947, reprezentanti ai PCR si ai Guvernului Groza au hotarat sa trimita o alta delegatie la Moscova.

GRAU SI ORZ. De aceasta data, delegatia, in fruntea careia a fost numit acelasi Dej, avea ca scop negocierea unui import de cereale, necesar pana la recolta din acel an. Dupa cele cinci zile petrecute in capitala URSS, romanii s-au intors, din nou, victoriosi. Ei obisnuisera ca Romania sa primeasca 8.000 de vagoane de cereale - 6.000 de vagoane de grau si 2.000 de vagoane de orz. "Ni s-a dat atat cat am cerut, s-a laudat Dej la intoarcerea in tara. Pretul la care ni se livreaza graul este inferior pretului mondial si chiar cu mult inferior pretului la care am cumparat porumbul din Statele Unite. Mikoian (comisarul pentru comert exterior, n.red.) a subliniat ca guvernul sovietic nu priveste aceasta conventie ca o tranzactie comerciala, ci ca un act de ajutorare a Romaniei." Aluzie clara la faptul ca romanii apreciaza "sprijinul" sovietic mai mult decat pe cel american.

"NICI UN BOB!" "La numai cateva zile dupa semnarea conventiei pentru import de cereale, primele vagoane de grau din Uniunea Sovietica au intrat ieri (2 iulie) in tara, anunta Scanteia. S-au luat toate masurile ca nici un bob de grau sa nu fie risipit." Reporterii de teren au descris de la fata locului (Gara Socola) entuziasmul cu care romanii au primit "mana" ruseasca: "In bariera Socolei coboara vreo cinci femei cu legaturica de mancare. Barbatii lucrau de zor. Le-au adus sa pranzeasca la vagoane. Nu-i vorba, nici femeile nu se lasa mai prejos si dau si ele o mana buna de ajutor «sa mearga treaba iute, ca ne dovedesc rusii cu vagoanele». Sub puntea de scanduri, micuta Maria Ciobanu, de 6 ani, da si ea o mana de ajutor. Strange boabele de pe sacii asternuti cu grija, caci mamica i-a spus sa nu risipeasca nici un bob".

ADEVARURI DE CULISE. Cum istoria nu se scrie doar din comunicate oficiale si articole propagandistice, am apelat si la memorialistica. Paul Sfetcu, fostul sef de cabinet al lui Dej, a dat cateva detalii de culise ale vizitei delegatiei guvernamentale la Moscova din iunie 1947. Desi el nu era in functie la acea vreme, si-a amintit ca Dej ii povestise calatoria sa si intalnirea cu Stalin. Povestirea este redactata ca redand cuvintele lui Dej: "Am fost primit de Stalin si principalii sai colaboratori la una dintre cinele prelungite in care se intruneau acestia. Mi s-a solicitat sa spun motivele pentru care am venit in fata lor". Stalin i-a cerut lui Dej sa spuna care era situatia tarii si populatiei romanesti. Liderul PCR s-a conformat, dar a ascuns unele amanunte. Conform propriei marturii, Stalin a intervenit si i-a cerut sa spuna "adevarul": "A doua oara am prezentat tragedia ce se abatuse asupra poporului roman, industria sleita de razboi, multe intreprinderi distruse sau grav avariate de bombardamentele aviatiei americane si engleze, precum si de luptele desfasurate pentru eliberarea teritoriului national, lipsa de materii prime, combustibili, energie electrica; agricultura complet secatuita din cauza secetelor cu care se confruntase doi ani la rand; imposibilitatea de a contracta imprumuturi financiare din Occident, deoarece puterile din Apus le conditionau de concesii politice si economice substantiale; despre starea reala a poporului roman am spus ca aceasta este disperata, ca foarte multi oameni, in special femei si copii, au murit si mai mor inca de foame, ca in general avem o situatie greu de imaginat. Cand am terminat, asupra mea s-a napustit Molotov. El m-a acuzat cu urmatoarele cuvinte: "Esti exponentul intereselor burgheziei romanesti! Ii faci jocul! Nu ne-ai prezentat aici punctul de vedere al comunistilor din tara ta, ci al exploatatorilor poporului muncitor din Romania. De altfel, am informatii ca toate acestea le discuti pe la colturi, cu elemente straine de interesele partidului!".

DE PARTEA LUI DEJ. "Cele auzite m-au descumpanit intrucatva, deoarece nu ma asteptam la un atac asa de violent, asa de brutal, continua Dej povestirea. Am reusit sa ma stapanesc si am raspuns: «Tovarase Molotov, ceea ce mi-am propus sa va prezint am expus in prima parte a cuvantului meu, insa Iosif Vissarionovici nu a fost multumit si mi-a cerut sa prezint adevaratele dimensiuni ale tragediei cu care se confrunta poporul roman, sa spun intregul adevar si ca atare am procedat intocmai. In ceea ce priveste acuzatia ca discut pe la colturi, imi permit sa va intreb daca dvs. considerati discutia in Biroul Politic al CC al PCUS un astfel de fapt. Cu acestea eu va asigur ca nu mai am nimic de spus». Molotov insa si-a reluat atacul, nemultumit acum si mai mult de intrebarea ce i-o pusesem. El a continuat: «Numai burghezia romana mai prezinta pe unde poate astfel starile de lucruri din Romania. De aceea te acuz ca-i faci jocul!». In acel moment, Stalin, care ascultase atent schimbul de cuvinte dintre mine si Molotov, a intervenit, adresandu-i-se acestuia pe un ton rastit: «Sa taci si sa lasi omul in pace, deoarece ne-a prezentat corect situatia grea in care se afla economia si populatia tarii sale, dar sa stii ca nu a prezentat-o complet. Am informatii precise, referitoare la gravitatea situatiei din Romania, de aceea va rog sa va ganditi si sa gasim solutii de ajutorare. Pentru inceput le acordam cu titlul de imprumut 70.000 de tone de cereale.»"

ACUZATIE
"Esti exponentul intereselor burgheziei romanesti! Ii faci jocul! Nu ne-ai prezentat aici punctul de vedere al comunistilor din tara ta, ci al exploatatorilor poporului muncitor din Romania"
V. Molotov catre Gh. Dej

"DARNICIE" POLITICA
Se stie ca URSS a platit scump victoria din cel de-al doilea razboi mondial: 26 de milioane de morti si pagube de 700 de milioane de ruble. In vara lui 1946, peste o jumatate de milion de rusi au murit din cauza secetei. Si cum in situatii disperate se impune adoptarea unor masuri disperate, Sovietul Suprem a adoptat (1946) "Planul reconstructiei" - al patrulea cincinal sovietic. Planul prevedea inceperea unei campanii productiviste si "fixarea" muncitorilor la locul de munca. Toate obiectivele erau insotite de masuri represive impotriva celor care nu le executau. In ciuda dificultatilor cu care se confrunta propriul popor, Stalin nu a refuzat "tarile fratesti" care au venit sa-i ceara ajutorul, cumparandu-le "prietenia".

CITITI SAPTAMANA VIITOARE - episodul 153 Definitiv in "barca" lui Stalin. In timp ce graul sovietic "se revarsa" peste meleagurile romanesti, Guvernul a refuzat Planul Marshall (propus la 5 iunie 1947). Generalissimul Stalin i-a "recompensat" insa pe romani prin acordul dat incheierii Tratatului de prietenie, colaborare si asistenta mutuala, semnat de Molotov si Groza in februarie 1948.
  • Relatii romano-sovietice. Asaltata de nenumarate dovezi de "prietenie" si valuri de ajutoare, Romania a raspuns URSS pe masura.
  • ×
    Subiecte în articol: istoria comunismului stalin