x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Conventia de armistitiu

0
Autor: Cristina Vohn 02 Noi 2005 - 00:00
Conventia de armistitiu


Armistitiul semnat de Romania cu Natiunile Unite a fost impus de Moscova si stipula influenta URSS in politica si in economia tarii.

Armistitiul semnat de Romania cu statele Natiunilor Unite a fost un document impus de Moscova. Prevederile lui stipulau influenta pe care Uniunea Sovietica urma sa o detina in politica si economia romaneasca. Aceasta era consecinta ocuparii teritoriului romanesc de catre Armata Rosie.

Conventia de Armistitiu


La 12 septembrie 1944, Romania semneaza Conventia de Armistitiu cu Puterile Aliate (Uniunea Sovietica, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii), la Moscova. Documentul este semnat din insarcinarea guvernului Romaniei si a Inaltului Comandament al Romaniei, de Lucretiu Patrascanu (ministru de stat si ministru al Justitiei), principele Barbu Stirbey, liderul Partidului National Taranesc Ghita Popp si generalul Dumitru Damaceanu (adjutant al regelui Mihai I). Din partea Puterilor Aliate, documentul este parafat de un singur oficial, maresalul sovietic Rodion Malinowski. Gestul este simbolic pentru continutul Conventiei de Armistitiu.

MARCA SOVIETICA. Intregul text al Conventiei de Armistitiu, inclusiv anexele, stabileste influenta pe care Uniunea Sovietica o va detine in afacerile interne ale Romaniei. Fiind un armistitiu, prevederile lui sunt in mare majoritate militare (eliberarea prizonierilor de razboi sovietici si transportarea lor in URSS; predarea ca trofee de razboi a materialelor de razboi germane; restituirea catre URSS a tuturor bunurilor stramutate de pe teritoriul ei in timpul razboiului etc.). Inaltul Comandament Aliat, caruia ii este alaturat in paranteze cuvantul Sovietic urmeaza a comanda trupele romanesti, devenite aliate. Conventia mai stabileste infiintarea unei Comisii Aliate de Control, desigur si aceasta sovietica care va coordona administratia romaneasca pana la incheierea Tratatului de Pace.

ASPECTE NEFASTE PENTRU ROMANIA. Puterile Aliate, in speta Uniunea Sovietica, au recunoscut faptul ca Romania a declarat razboi Germaniei si Ungariei la 24 august 1944. Conventia obliga insa Romania sa participe la razboi cu "nu mai putin de 12 divizii de infanterie, impreuna cu serviciile tehnice auxiliare". Acestea urmau a actiona sub "conducerea generala a Inaltului Comandament Aliat (Sovietic)". Romania mai este obligata sa asigure pe propria sa cheltuiala libera miscare a trupelor aliate (nu erau decat trupe sovietice) pe intreg teritoriul tarii. Romania a fost obligata, ca tara invinsa, sa recunoasca granita cu URSS stabilita in iunie 1940 prin ultimatumurile sovietice, precum si sa plateasca imense desbagubiri de razboi.

CASTIGUL. Singurul lucru pe care Romania l-a obtinut la 12 septembrie 1944 a fost anularea Dictatului de la Viena. Guvernele Aliate hotarau ca "Arbitrajul de la Viena este nul si neavenit". Dar si in aceasta privinta Romania era tinuta in sah. Intr-o paranteza se specifica ca: Transilvania sau "cea mai mare parte a ei urma sa fie restituita Romaniei, sub conditia confirmarii prin Tratatul de Pace". Modaliatatea in care Guvernul Romaniei urma sa "colaboreze" cu Comisia Aliata de Control (Sovietica) putea determina revenirea totala sau partiala a nord-vestului Transilvaniei.

CAPITULARE
"Conventia (...) a reprezentat o veritabila capitulare militara, politica si economica fata de URSS. Capitulare militara, fiindca cea mai mare parte a trupelor romane au devenit subordonate comandamentului sovietic (...); politica, deoarece s-a acceptat cedarea Basarabiei si Bucovinei catre rusi (...)"
Gh. Boldur-Latesti

DESPAGUBIRILE DE RAZBOI
Ca stat inamic, Romania a fost nevoita sa plateasca despagubiri Puterilor Aliate, marea lor majoritate catre URSS. Cuantumul acestora a fost stabilit in art. 11: "Pierderile pricinuite Uniunii Sovietice prin operatiunile militare si prin ocuparea de catre Romania a teritoriului sovietic vor fi despagubite de catre Romania fata de Uniunea Sovietica, insa, luand in consideratie ca Romania nu numai ca s-a retras din razboi, dar a declarat razboi si in fapt duce razboi contra Germaniei si Ungariei, partile sunt de acord ca compensatiile pentru pierderile mentionate sa nu fie platite in intregime de Romania, ci numai in parte, si anume in suma de 300 milioane dolari ai Statelor Unite, platibili in curs de 6 ani, in marfuri (produse petrolifere, cereale, materiale lemnoase, vase maritime si fluviale, diverse masini etc.). Romania va plati despagubiri pentru pierderile pricinuite in Romania proprietatilor celorlalte state aliate si nationalilor lor, pe timpul razboiului, despagubiri a caror suma va fi fixata la o data ulterioara." Curand dupa semnarea Conventiei de Armistitiu, printr-o decizie unilaterala, Moscova a impus ca valoarea bunurilor ce urmau a fi date de Romania in contul despagubirilor de razboi, sa fie evaluata la preturile din anul 1938, ceea ce a condus la o marire substantiala a cuantumului datoriei.

VA RECOMANDAM SPRE LECTURA
Dumitru Popescu, "Cronos autodevorandu-se... Memorii", volumul I, Bucuresti,
Editura Curtea Veche, 2005, 240 p.

Lucrarea publicata recent de Editura Curtea Veche, "Cronos autodevorandu-se... Memorii" este prima dintr-o suita de mai multe volume pe care autorul Dumitru Popescu a subintitulat-o "Aburul halucinogen al cernelii". Autorul este un personaj care a detinut functii importante in anii comunismului. Nascut in 1928, Dumitru Popescu isi incepe cariera ca redactor la revista "Contemporanul". In 1956 pleaca la Moscova unde urmeaza cursurile Scolii Superioare de Partid "A. Jdanov". Lucreaza apoi la publicatii importante ale timpului: redactor-sef la "Scanteia Tineretului" (1956-1960), director general la Agerpres (1960-1962), redactor-sef la "Scanteia" (1965-1968), presedinte al Consiliului National al Radioteleviziunii (1976-1981), rector al Academiei "Stefan Gheorghiu" (1981-1989). In paralel, Dumitru Popescu este membru CC al PCR (1965-1989), membru CPEx (1969-1989), secretar CC al PCR (1968-1981). Din aceste pozitii, Dumitru Popescu a facut parte din "elita" epocii comuniste pe care o reinvie amintind despre "trasee politice, obiceiuri, chipuri, oameni intrati in istorie sau uitati, acoperind aproape o jumatate de secol".

SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 89

Intoarcerea fiilor ratacitori. In preajma lui 23 august 1944, membrii Partidului Comunist din Romania, autoexilati la Moscova, se intorc in Romania. In frunte cu Ana Pauker, toti sunt personaje pe care Kremlinul victorios se baza pentru a instaura dictatura proletariatului pe taram romanesc.
Ana Pauker revine la Bucuresti. Anchetata ca "deviator de dreapta" in timpul guvernarii Dej, Pauker a povestit anchetatorilor cum a fost trimisa in tara de catre conducerea Cominternului.
Citeşte mai multe despre:   romania,   razboi,   istoria comunismului,   convenţia,   dumitru popescu,   sovietică,   armistitiu,   Uniunea Sovietica,   aliate

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de