x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Foris - o problema nerezolvata

0
Autor: Cristina Diac 22 Mar 2006 - 00:00
Foris  -  o problema nerezolvata


Aducand vorba de Foris in fata "tovarasilor" sai, Patrascanu a turnat gaz pe foc. Acestia s-au simtit profund jigniti de comparatia cu "provocatorul". La acel moment, pentru liderii comunisti, Foris era o problema in suspensie. In toamna lui 1945, acesta a fost arestat "de partid", dar partidul nu stia cum sa procedeze cu el.

Dusman si tovaras


In interventia sa facuta imediat dupa deschiderea primei sedinte plenare a Comitetului Central abia ales, Lucretiu Patrascanu a solicitat, printre altele, sa fie trimis "la munca de jos, in celula". A spus ca nu-i nici o nenorocire ca din postul de ministru si membru in CC sa se reintoarca la "munca" unui membru de partid obisnuit. "Nu este prima oara cand fac acest lucru, a argumentat Patrascanu, vechea conducere a lui Foris a luat o astfel de hotarare si am fost sase luni de zile la munca de jos."

"CA PE VREMEA LUI FORIS". Obligatia oricarui comunist era sa fie permanent la dispozitia "Partidului" cu "P" mare. Regula spunea ca entitatea numita "Partidul" stie cel mai bine ce trebuie sa faca si ce loc i se cuvine fiecaruia dintre membrii sai. Astfel ca, daca decidea trimiterea "la munca in celula", comunistului vizat nu-i mai ramanea decat sa-si faca autocritica si bagajele si sa se apuce de lucru acolo unde fusese trimis. Ideea intereselor colective deasupra oricarui interes personal era unul dintre principiile vietii de partid. Spiritul de initiativa nu figura, la comunisti, in "fisa postului", fiind chiar de rau augur.

Fara sa stie poate, facand comparatia cu "istoria recenta", Patrascanu mai mult a pus paie pe foc. Judecand in spiritul timpului si locului, este de mirare ca n-a realizat faptul ca incalca normele. La auzul comparatiei cu Foris, si Ana Pauker, si Gheorghe Apostol, dar si alti membrii ai CC-ului, au sarit ca arsi. "Comparatia ca vreau sa ma duc sa lucrez jos in celula, a replicat Apostol, cum s-a intamplat si cu Foris, e ca si cum ar vrea sa spuna ca parerea lui este justa, noi toti nu avem dreptate si se duce jos ca sa sufere ca pe vremea lui Foris." Ultimul secretar general al PCdR inainte de 23 august era vazut in octombrie 1945 ca unul dintre "baietii rai".

DU-TE-VINO. Cu un an si jumatate inainte, in aprilie 1944, Foris fusese "demis" din functie. Abia iesit din inchisoare, Bodnaras se prezentase la locuinta conspirativa ocupata de secretarul general si il anuntase ca, din vointa Moscovei, trebuie sa predea conducerea, legaturile de partid si casele conspirative. Desi stia ca legatura cu "centrul moscovit" este rupta, Foris s-a supus. Din acel moment, pentru el incepea o perioada agitata, cu arestari, eliberari si rearestari. Reconstituirea traseului urmat de acesta este astazi dificil. A fost arestat si eliberat de atatea ori, tinut intr-atatea locuri - la Ministerul de Interne, sub paza comunista in diverse locuinte conspirative, la diferite sedii ale partidului, acasa la Gheorghe Pintilie incat singurul lucru care se poate afirma cu certitudine este ca din aprilie 1944 si pana la moarte, in 1946, Foris n-a avut o clipa de liniste. Declaratiile celor implicati in calvarul lui Foris sunt contradictorii. Nu numai ca exista neconcordante intre declaratiile a doua persoane diferite, mai mult, aceeasi persoana declara lucruri diferite de la un an la altul.

In ianuarie 1945 i s-a spus ca a fost gasit nevinovat, ca poate locui unde vrea impreuna cu sotia sa, Victoria Sarbu, si ca in curand va fi trimis de partid la Cluj. La 23 martie insa, liderii din acel moment se razgandesc. Il "retin" din nou si il duc la Ministerul de Interne, pentru "lamuriri". In aprilie, a fost eliberat. "La 9 iunie, din indicatia lui Dej l-am luat pe Foris de pe strada, declara Gheorghe Pintilie, eu cu cativa oameni. L-am tinut sub paza in diferite locuri: la sediul partidului, la mina acasa si in alte locuri (...). La un moment dat, s-a pus chestiunea cu Comisia Aliata de Control, care voia sa viziteze sediul in care il tineam pe Foris. L-am scos de acolo si l-am dus pe o alta strada, mi se pare pe Strada Popa Sapca sau pe Popa Soare, undeva pe langa un minister, la o tovarasa care a muncit putin in ilegalitate. Paza o facea cand ea, cand sotul. In curtea aceea mai locuiau sase familii. Cand situatia a inceput sa se complice, nu mai tin minte cine, Gheorghiu-Dej sau Teohari, a dat dispozitie sa-l aducem pe Foris inapoi la sediu. Apoi, iar a intervenit ceva, nu mai stiu ce, iar nu aveam unde sa-l ducem si l-am luat la mine acasa."

CU MUSCA PE CACIULA. In momentul cand Lucretiu Patrascanu facea neinspirata comparatie, epopeea lui Foris - retinut, mutat dintr-un loc in altul, ascuns de ochii sovieticilor, dar si de cei ai familiei, care se interesa insistent de soarta lui - era in plina desfasurare. Dupa "retinere" - practic rapirea din plina strada de un comando al partidului condus de Gheorghe Pintilie, Foris nu a mai fost eliberat niciodata. Dupa 23 august, pe agenda PCR au aparut alte prioritati: o cat mai buna pozitie in guvern si pe scena politica in general. Astfel ca solutionarea "problemei Foris" a tot fost amanata. "Tovarasii" erau convinsi ca era "provocator", "agent al Sigurantei infiltrat in randurile partidului". Erau convinsi de vinovatia lui, dar nu se puteau decide ce sa faca cu el. Amintind in fata lui Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Teohari Georgescu de perioada Foris, Patrascanu nu facea altceva decat sa vorbeasca de funie in casa spanzuratului. Partidul il detinea sub arest pe fostul secretar al PCdR, dar soarta lui nu fusese inca decisa. Patrascanu "calcase in strachini" inca o data.

JIGNIREA DE-A FI NUMIT DOMN SI NU "TOVARAS"
Cea mai grava acuzatie care i s-a adus lui Patrascanu in cursul primei sedinte plenare a Comitetului Central a fost cea de fractionism. "Gasesc la tov. Patrascanu un fel de mentalitate asa, fractionista, spunea Gheorghe Apostol. Demisia lui vine cand el stie bine ca Radio Londra vorbeste de o aripa dreapta a partidului, in frunte cu tovarasul Patrascanu." Invinuitul s-a aparat spunand ca nu atitudinea lui a fost cea care a atras atentia Londrei, ci purtarea "tovarasilor" fata de el. Patrascanu le-a reprosat si ca Scinteia nu preia niciodata declaratiile pe care le dadea in calitate de ministru, declaratii care puteau fi insa citite in toate celelalte gazete. De asemenea, ca, ori de cate ori vine vorba despre el, ziarul partidului nu-i publica si fotografia. Patrascanu a luat ca pe un afront personal faptul ca, intr-o insiruire a ministrilor comunisti facuta in aceeasi Scinteia, lui singur i se spunea "domnul ministru Patrascanu", si nu "tovarasul ministru". "Mie nu imi pasa, s-a disculpat Patrascanu, dar toata lumea s-a legat de asta. Eu am spus ca nimeni nu are dreptul sa monopolizeze popularitatea partidului, dar atitudinea gazetei a creat aceasta atmosfera in jurul meu." Dupa astfel de "semne", credea el, se ghidase Radio Londra atunci cand identificase o aripa de dreapta in PCR, el fiind complet nevinovat. Cu astfel de argumente - ca in ultima vreme nu i se da poza la gazeta - nu a facut altceva decat sa intareasca opinia ca, in ciuda celor 27 de ani in Partidul Comunist, Patrascanu ramasese un "individualist mic-burgez".

SIMPOZION LA SAMBATA DE SUS
In perioada 24-26 martie 2006 va avea loc la Fagaras, Sambata de Sus, prima editie a Simpozionului International "Rezistenta anticomunista - cercetarea stiintifica si valorificarea muzeala". Locatia aleasa nu este intamplatoare, fiind recunoscuta contributia zonei la fenomenul rezistentei.
Din punct de vedere structural se vor avea in vedere doua directii:
1. cercetarea fenomenului rezistentei anticomuniste - in conditiile in care acesta este cunoscut doar in mica masura, atat in plan national, cat si international;
2. valorificarea muzeala - deoarece in Cetatea Fagarasului (inchisoare intre 1950 si 1960) va functiona un "Muzeu al Rezistentei Anticomuniste", care are nevoie de experienta specialistilor in domeniu.
Organizatorii evenimentului sunt: Fundatia Culturala "Negru Voda" Fagaras, Universitatea de Arte Bucuresti, Asociatia Culturala "Mozaic" Cluj-Napoca, Manastirea "Brancoveanu" Sambata de Sus, Muzeul Tarii Fagarasului "Valeriu Literat".

SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 115
  • Tensiuni la granita nord-vestica. Revenirea administratiei romanesti in Transilvania de Nord nu a insemnat finalul recunoasterii internationale a apartenentei acestui teritoriu la Romania. Si dupa 9 martie 1945 au mai existat tentative de rupere a teritoriului Transilvaniei. Cazul cel mai cunoscut este al Maramuresului, care s-a dorit a fi integrat Ucrainei Subcarpatice.
  • Preluarea administratiei locale. Revenirea Transilvaniei de Nord la Romania constituie debutul politicii PCR de preluare a puterii la nivel local.
  • Citeşte mai multe despre:   partidului,   istoria comunismului,   pătrăşcanu,   foris

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de