Ilegalisti si agenti in randurile Partidului Comunist

"Dosarul Vasile Luca" din Arhivele Securitatii contine 169 de volume (aproximativ 50.000 de pagini). Printre documente se afla si notitele ministrului de Interne, Teohari Georgescu, confiscate cand acesta a fost arestat (1952). Ele au condus la investigarea relatiilor "neprincipiale" pe care Luca le-a intretinut cu Siguranta.

"Tradari" si "crime"

CÃ...DERE. |n 1952, Vasile Luca a fost destituit din func]ia de ministru de Finan]e. C~teva luni mai t~rziu, a fost arestat [i anchetat de Securitate

Primele documente care atesta relatiile speciale cu Siguranta ale lui Luca sunt datate 18 decembrie 1924.

INCEPUTUL TRADARII. Intr-un raport al Inspectoratului General de Politie si Siguranta Brasov adresat directorului central al institutiei se comunica: "Se inainteaza totodata si indivizii Luca Laszlo secretarul regiunei comuniste Brasov, Gyorki Sandor si Ludovic Klem care au impartit manifeste comuniste si au servit ca intermediari lui Elek Koblos, secretarul comitetului central al partidului comunist din Romania". Manifestele raspandite - mentioneaza raportul - erau in limba maghiara.

Anchetat in legatura cu aceasta activitate a sa: "Numitul declara ca a fost angajat de Koblos Elek, secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist, ca secretar al Regiunei Brasov cu 5 000 lei lunar si cu atributiunea de a crea organizatii comuniste clandestine in judetele Brasov, Trei Scaune, Tarnava Mica, Sibiu si Valea Jiului (...) In continuare numitul arata ca organizatia din Brasov o conducea personal, la Sibiu era condusa de Ursa, Ferentz si Fischer. La Medias Kanlich Iosif zidar care este si presedinte al Comisiei sindicale. La Petrosani, Tarnovschi si Stricker. La Lupeni, Farkas Mihai".

URMARI. Rezulta ca in timpul acelei interogari, Luca si-a declarat activitatea ilegala si a comunicat numele tovarasilor sai. Varga Gabor, unul dintre numerosii sai frati (fiecare cu alt nume), implicat in activitatea ilegala comunista, a recunoscut de asemenea invinuirile aduse si a declarat agentilor Sigurantei ceea ce stia.

Urmare a acestei colaborari, in 1928, in procesul la care principalul acuzat a fost Boris Stefanov, "numitii Luca Laszlo, Buia Iosif si Ilie Iosif au fost achitati si amnistiati". Raportul precizeaza insa continuarea supravegherii lor, urmand a fi comunicat "ce se va mai ivi suspect in sarcina lor".

In 1952, in stare de arest si ancheta, dupa ce i-a fost adus la cunostinta continutul acestor documente, Luca recunoaste "activitatea sa tradatoare".

LUPENI, 1929. Faptul ca ilegalistul conta ca informator al Sigurantei este si mai bine pus in evidenta intr-o nota a Directiei Politiei si Sigurantei Generale din 29 iunie 1929, cu referire la grevele de la Lupeni. "Dupa ultimele rapoarte primite de la Luca Laszlo, care conduce actiunea comunista in Ardeal - se specifica in nota - rezulta ca elementele comuniste de pe Valea Jiului au fost foarte bine organizate in ultimul timp. Conducatorul lor Stieber a cerut chiar si arme pentru a fi distribuite nucleelor".

Informarile date de Luca sunt completate de informatiile provenite din urmarirea sa si a tovarasilor sai. O alta nota din 30 octombrie 1929, semnata de unul dintre agentii Brigazii a III-a din Directiunea Politiei si Sigurantei Generale, mentioneaza: "Comunistul Luka Laszlo, secretarul Consiliului General Sindical Unitar fiind plecat in Rusia, Comitetul Central al Partidului Comunist a numit un directorat, compus din comunistii Dan Stefan, Bernard Abraham si Mihail Panescu, care sa se ocupe cu reorganizarea Sindicatelor Unitare".

Actiunile comunistilor erau asadar bine cunoscute Sigurantei.

PRIETENI. V~n`toarea era un sport ndr`git [i de liderii comuni[ti. |n imagine, Gheorghe Gheorghiu-Dej [i Vasile Luca

NU SCRIE, "VORBESTE". Din consultarea acestor documente rezulta ca in tactica de colaborare a lui Vasile Luca (si probabil inca a altor ilegalisti) cu Siguranta erau convenite niste precautii. Astfel, procesul-verbal din 5 sept. 1933 mentioneaza urmatoarele: "Constatam prin acest proces-verbal ca chemat fiind la interogatoriu comunistul Luca Laszlo, acesta refuza sa faca orice declaratie scrisa despre activitatea sa subversiva, motivand ca il opreste regulile de conspiratie comunista, insa verbal da urmatoarele explicatiuni consemnate de noi in acest act".

Iar "explicatiile" date sunt multe si amanuntite. Printre informatiile considerate secrete de comunisti si declarate de Luca la arestarea sa din 1933 se afla referiri la alti ilegalisti, locuinte clandestine si directive primite de la Moscova. Printre care si urmatoarele: "La 24 februarie 1930, Luca Laszlo a participat la sedinta clandestina tinuta de muncitorii fractiunei partidului comunist din Bucuresti, strada Sofia nr. 9, impreuna cu Mihail Panescu, secretarul regionalei partidului, Bernard Abraham, Dumitru Grofu, Maria Burcescu si Iancu Lazarovici, cand s-a pus la cale declararea grevelor ceferiste pretutindeni.

In acest sens, Consiliul General al Sindicatelor Unitare a trimis delegatilor prin curieri speciali instructiuni ca muncitorimea sa fie agitata pe chestiunea revendicarilor, nemultumirile sa fie speculate in vederea infaptuirii revolutiei comuniste prin inlaturarea actualei forme de guvernamant si intronarea in Romania a unui Guvern Muncitoresc taranesc, faptul fiind confirmat prin insasi brosura intitulata Instructiunile Consiliului General Sindical Unitar, editata in Februarie 1933, extrasul careia se anexeaza la dosar, originalul fiind inaintat la timp Consiliului de Razboi al Corpului 2 de Armata".

BANII Printre documentele pastrate la Siguranta din Brasov se afla si o adresa, datata 26 septembrie 1925, prin care comunistul Vasile Luca este inaintat Consiliului de Razboi al Corpului 2 Armata. Adresa este insotita de o declaratie semnata de comisarul Banciulescu, unde este rezumata "activitatea subversiva" a lui Luca. Interesante sunt referirile la fondurile financiare ale comunistilor. Banciulescu aduna "cheltuielile impresionante" facute de Luca impreuna cu alti patru ilegalisti in perioada mai-iunie 1925, rezultatul fiind suma de 229.800 de lei. "De unde provine aceasta suma - concluzioneaza Banciulescu - nu mai este un mister, caci raportul original gasit la misionarul comunist Al. Grumbaum zis Valasek si adresat Internationalei Tineretului Comunist si Federatiei Comuniste Balcanice are un capitol in care se justifica cheltuielile si cere majorarea fondurilor". Dupa alt raport referitor la Luca, intocmit in 1929: "Numitul a trait tot timpul clandestin prin diferite localitati din tara fiind salariat de organizatiunile comuniste dupa posibilitate cu 4-10.000 lei lunar".

CARNETELUL Relatiile de "tovaraseasca prietenie" (de acoperire reciproca, in fapt) ale celor din lumea puterii, in anii ’50, sunt ilustrate cu ajutorul "aide-memoire"-ului tinut de Teohari Georgescu. Fara a se limita la programarile subordonatilor, ministrul de Interne isi trecea chestiunile deosebite intr-un carnetel personal, confiscat cu ocazia arestarii sale (1952). Printre insemnarile sale era si una referitoare la informatia fostului agent de Siguranta Munteanu din Brasov, care voise sa denunte compromitatoarele relatii intretinute de Luca in anii de ilegalitate cu Siguranta burgheza. Ce-a facut ministrul in 1950, dupa aflarea informatiei? La interventia tovarasului sau Luca, a luat urgente masuri pentru arestarea lui Munteanu. Cand insa Luca va cadea in dizgratia Moscovei (impotriva sa, a Anei Pauker si a lui Teohari Georgescu declansandu-se campania de "demascare"), acel carnetel al fostului ministru de Interne a declansat cercetarea care a condus la descoperirea "tradarilor" trecute sub tacere de Vasile Luca in autobiografiile sale.

A UCIS UN GARDIAN

Pe Vasile Luca il incrimineaza un raport al Sigurantei din Brasov, din 1937, ca fiind "acuzat si trimis in judecata pentru cumul de fapte intre cari cea mai grava este crima - uciderea gardianului Chirita". Faptul este deosebit de grav, intrucat "comunistul Luca Laszlo este acuzat de rebeliune cu omor in persoana unui organ al statului in exercitiul functiunei, deci nu un om simplu cum sustine apararea".

AMENINTARE

"Siguranta cauta sa-si perfectioneze aparatul, si asa destul de vast; pe langa angajarea in masa a informatorilor, ea se straduieste sa introduca (...) provocatori in organizatiile muncitoresti (...) si, mai in toate cazurile, ea cauta sa puna in slujba ei pe tovii arestati. Din nenorocire, aceasta i-a reusit in cateva cazuri" raport anonim din cadrul PCdR, 1926

Istoria comunismului - tot in acest numar Gheorghe Maurer - "aparator al comunistilor"