Militantii PCdR, intre Moscova si Sofia

Fostii membri ai PCdR din teritoriile cedate au continuat activitatea revolutionara si dupa destramarea Romaniei. Doar basarabenii si bucovinenii si-au vazut "visul cu ochii" de a fi in subordinea guvernului sovietelor. In rest, comunistii au trait cu teama represiunii si a lagarelor, mai ales dupa inceperea razboiului din Est.

Destine sub razboi

Imediat dupa cedarile Basarabiei si Bucovinei de Nord, comunistii de acolo au intrat "in paine", contribuind la munca de partid. Pana in iunie 1941, cand a inceput razboiul in Est, acestia executasera dispozitiile Cominternului. Insa, dupa ce teritoriul sovietic a fost atacat de armatele Germaniei si ale aliatilor ei, comunistii au trebuit sa se descurce pe cont propriu, urmariti de autoritatile care-i considerau agentii URSS din spatele frontului.

"FRATII SOVIETICI". Comunistii romani nu au jelit pe altarul Romaniei Mari in iunie 1940. Imediat dupa cedarile teritoriale, Comitetul Central al PCdR a ordonat militantilor basarabeni si bucovineni sa ceara cetatenie sovietica, motivand ca doreau sa se "repatrieze in tara lor". Dupa instalarea administratiei sovietice, comunistii locali au dat din randul lor cadrele necesare administrarii provinciilor. Foarte multi erau de etnie rusa sau evrei vorbitori de limba rusa. Deoarece stiau "cum sta treaba" in Basarabia, comunistii au intocmit liste cu romanii "suspecti" de activitati antisovietice.
Multi dintre romanii considerati periculosi au fost deportati in Siberia sau in regiunile indepartate ale URSS. Unii au murit acolo din cauza conditiilor mizere sau a executiilor sumare. Multi dintre acesti romani deportati nu s-au mai intors niciodata la casele lor. Comportamentul comunistilor in perioada de un an cat a durat de la cedarile teritoriale pana la recucerirea Basarabiei si a Bucovinei de Nord a starnit ura impotriva acestora din partea populatiei romanesti. Ura a atatat antisemitismul, comunistii evrei fiind perceputi ca sursa a nenorocirii. Astfel ca romanii au asistat nepasatori la represiunile regimului Antonescu contra evreilor deportati in Transnistria.

CADRE DE NADEJDE. Dupa inceperea campaniei in Est, comunistii basarabeni au avut diferite destine. O parte a primit ordin sa ramana pe loc pentru a sabota administratia romaneasca reinstalata la Chisinau si Cernauti. Au existat numeroase acte de sabotaj contra armatelor germano-romane, urmate de campanii. Un alt grup de comunisti basarabeni a fost retras in spatele frontului si folosit in interes de razboi. Fiind cunoscatori ai limbii romane, comunistii basarabeni au fost integrati in serviciile speciale sovietice. Astfel ca, in momentul cand era capturat vreun prizonier, acesta era interogat de agentii NKVD de origine basarabeana, cu scopul de a fi "stors" de informatii. In Siberia au fost create lagare de prozonieri romani, iar comunistii proveniti de la est de Prut au avut "in grija" coordonarea muncii fortate acolo.

TOT ILEGALISTI... Comunistii transilvaneni din teritoriul cedat Ungariei nu au fost asa de "norocosi" ca tovarasii lor basarabeni. Inca din primele saptamani de administratie a ungurilor au intrat in vizorul jandarmeriei si politiei maghiare. Periodic, autoritatile au initiat campanii de arestari, soldate cu "decapitarea" conducerii comunistilor din Transilvania. Cele mai mari probleme le-au avut comunistii din nord-vestul Transilvaniei de origine evreiasca. Regimul lui Horthy era aliat al Germaniei, ca si regimul generalului Ion Antonescu, astfel ca populatia evreiasca era supusa unei hartuiri continue.

Pedepsele pentru activitati comuniste in timpul razboiului au fost extrem de aspre, iar liderii celulelor de partid au primit 10-15 ani de inchisoare. Banuiala de comunism era practic o "piatra de moara", dupa ce germanii s-au impotmolit pe frontul de Est, practicandu-se arestarea tuturor suspectilor. Victime ale acestei politici au cazut in special evreii comunisti. Deoarece evreii nu erau trimisi pe front, maghiarii i-au organizat in "Batalioane de Munca". Din cauza practicilor dure intrebuintate, multi evrei banuiti de comunism au intrat in ilegalitate, traind in domicilii conspirative, cu acte false.

SUPUSI FIDELI. Dupa infrangerea germanilor la Stalingrad, comunistii maghiari s-au reorganizat cu scopul de a prelua puterea dupa terminarea razboiului. Astfel ca in primavara anului 1943 au initiat negocieri cu fortele politice care se opuneau aliantei Ungariei cu Germania. In cele din urma, Partidul Comunist din Ungaria s-a autodizolvat, formandu-se Partidul Pacii. Sub aceasta umbrela, comunistii au atras alaturi de ei pe intelectualii pacifisti, sporindu-si popularitatea. In Transilvania, comunistii s-au aliniat dispozitiei Comitetului Central de la Budapesta. Munca de partid in Partidul Pacii era la fel de riscanta ca si pentru Partidul Comunist. Principala activitate a militantilor antifascisti a constat in distribuirea de manifeste. Insa aceasta strategie nu s-a dovedit eficienta, deoarece nu a adus un aflux de simpatizanti. In 1944, cand Ungaria a fost eliberata de trupele sovietice, comunistii au recunoscut ca autodizolvarea din 1943 fusese o greseala.

"SABOTOR" COMUNIST IN CLUJ

O descriere a vietii de zi cu zi a comunistilor din teritoriile cedate in vara anului 1940 este data de lucrarea memorialistica a lui Egon Balas. Varianta in limba romana a aparut la Bucuresti in anul 2001, sub titlul "Vointa de libertate. O calatorie primejdioasa prin fascism si comunism". Balas povesteste cum a intrat in Partidul Comunist si care era atmosfera inainte de inceperea razboiului Germaniei si al aliatilor ei contra URSS. Fiind evreu, Balas nu a putut sa se inscrie la facultate, asa ca a decis sa participe la activitatea ilegala a partidului Comunist. Desi provenea dintr-o familie instarita, a ales sa lucreze in fabrici din Cluj, unde s-a apropiat de nucleele comuniste. Banuit de implicare in activitati comuniste, a fost anchetat de politie, riscand incadrarea in "Batalioanele de Munca". Astfel ca a renuntat la slujba sa si a decis sa intre in ilegalitate. Tovarasii de partid i-au procurat o identitate falsa si l-au ajutat cu bani sa locuiasca clandestin. Balas relateaza cat de primejdioasa era aceasta viata, mai ales dupa ce germanii au inceput sa se incline in fata sovieticilor pe frontul de Est in 1943. Atunci, politia ii cauta cu disperare pe militantii comunisti, considerati aliatii sovieticilor din spatele frontului.

VA RECOMANDAM SPRE LECTURA

Dinu C. Giurescu, "Uzurpatorii Romania, 6 martie 1945 - 7 ianuarie 1946", Editura Vremea XXI, Bucuresti, 629 pagini Inchinata "memoriei celor multi, prinsi in mecanismul de tocat vieti al sistemului represiv comunist", cartea pe care o supunem atentiei dumneavoastra este o radiografie a momentului instalarii la putere a comunistilor - 6 martie 1945. Autorul, Dinu C. Giurescu (nascut in 1927) - profesor consultant la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti, doctor in istorie si membru al Academiei Romane, a incercat sa afle circumstantele care au permis venirea comunistilor la putere, dar si efectele acestui episod. Faptele si personajele cartii sale sunt memorabile prin acuratetea si profunzimea documentarii, realizate pe baza documentelor din Arhiva Nationala Washington DC, Arhiva Nationala Istorica Centrala a Romaniei, pe relatari din presa vremii si memoriile contemporanilor. Cele 45 de capitole ale lucrarii urmaresc in ordine cronologica evenimentele politice din tara si din strainatate, analizeaza si evolutia domniei tanarului Rege Mihai I, a Armatei Romane. Memoriile unor diplomati sau functionari straini aflati la acel moment in Bucuresti completeaza informatia istorica.

SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 66

Lucretiu Patrascanu, "activist inflacarat" contra fascismului. Din 23 august 1944, liderii comunisti au emis diferite teorii despre istoria Romaniei interbelice. Dintre ele, cea mai cunoscuta a fost emisa de Patrascanu despre cele trei dictaturi "burgheze": carlista, legionara si antonesciana. Ultimul conducator ilegalist. PCdR parea a nu-si fi gasit locul nici in Romania, nici la Moscova. Pana la numirea lui Stefan Foris ca secretar general, soarta partidului a stat sub semnul subordonarii fata de Kremlin si a obscuritatii.