x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Năzdrăvănii comuniste: Pe sursa Ceauşescu şi-au făcut "dezvăluirile" jurnaliştii occidentali

0
Autor: Florin Mihai 22 Mar 2010 - 00:00
Năzdrăvănii comuniste: Pe sursa Ceauşescu şi-au făcut /Fototeca online a comunismului românesc
Vezi galeria foto


A fost o vreme când Ceauşescu părea a fi copilul năzdrăvan al lagărului comunist. Ziariştii români care l-au însoţit la Conferinţa partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Moscova în 1969 relatează în acest sens un episod inedit. Prin sursa Ceauşescu s-au făcut atunci scurgerile de informaţii din conclavul comunist către jurnaliştii occidentali.   

Timp de două săptămâni (5-19 iunie 1969), la Moscova s-a desfăşurat Conferinţa partidelor comuniste şi muncitoreşti. Răfuiala sino-sovietică ajunsese la apogeu. Convins că venise momentul să aplice lovitura de graţie lui Mao, încurajat şi de invadarea Cehoslovaciei în urmă cu un an, Leonid Brejnev, secretarul general al CC al PCUS, a chemat la apel întreaga suflare a conducătorilor "roşii" ai planetei. Din San Marino până în Lesotho, din Guadalupe până în Ceylon, comuniştii au sosit în capitala URSS cu intenţii mai mult sau mai puţin paşnice. Cum să-i elimine din mişcarea internaţională pe "rebelii" chinezi era gândul ce unea "în cuget şi-n simţiri" pe sovietici şi partidele obediente lor. De la mazilirea ce i se pregătea, Mao a lipsit. La fel au procedat albanezii, iugoslavii, nord-coreenii şi nord-vietnamezii.


PRESA - ÎN RÂNDUL ÎNTÂI
PCR a fost reprezentat la conferinţa internaţională de o delegaţie mai numeroasă decât de obicei. Pe lângă Nicolae şi Elena Ceauşescu şi Paul Niculescu-Mizil (secretar al CC al PCR), au fost cooptaţi şi mai-marii presei: Alexandru Ionescu (redactor-şef la Scînteia), Nicolae Corbu (redactor-şef adjunct la Scînteia), Ion Bucheru (redactor-şef la Scînteia Tineretului), Ion Mărgineanu (redactor-şef la România Liberă), Zamfir Brumaru (director general adjunct la Agerpres), Ion Florea (redactor-şef la Lumea), Romulus Căplescu (redactor Agerpres). Conducerea "de partid şi de stat" a trasat ziariştilor misiunea informării presei occidentale cu ştirile neoficiale. Aşadar, o scurgere de informaţii. Iar cotidianele şi agenţiile de ştiri ale mapamondului mizau tocmai pe scandalul dintre "statele frăţeşti proletare".  

Încă din prima seară petrecută la Moscova, îşi amintesc membrii delegaţiei, Ceauşescu i-a luat tare pe amfitrioni. Printr-o hârtie oficială, PCR ceruse PCUS evitarea atacurilor împotriva altor partide. Dar Kremlinul nu a reacţionat la doleanţele comuniştilor români. Profitând de microfoanele ce împânzeau vila delegaţiei române, Ceauşescu ar fi transmis un avertisment sovieticilor. "Vă rog, pregătiţi avionul prezidenţial că ne întoarcem, le-ar fi zis subalternilor. Dacă nu se acceptă cererea noastră, noi ne întoarcem." Ca prin "minune", în cursul nopţii, s-a primit asigurarea că la conferinţă va domni o "atmosferă caldă, tovărăşească".

Promisiunea nocturnă a fost uitată chiar a doua zi, când Brejnev a rostit discursul de inaugurare. Cu "mânie proletară", i-a înfierat liderul sovietic şi pe imperialiştii americani, şi pe inamicii chinezi. Unul câte unul, secretarii partidelor supuse Moscovei (Gomulka, Ulbricht, Kadar şi Jivkov) au afurisit politica "independentă" a "anumitor partide". Vizat de aluzii, Ceauşescu a susţinut, spre stupoarea  participanţilor, desfiinţarea NATO şi a Tratatului de la Varşovia. "Nici o forţă din lume nu poate cuceri o naţiune care îşi apără curajos libertatea, independenţa naţională şi dreptul sacru să-şi decidă soarta", a încheiat sfidător secretarul general al CC al PCR.  


AU FURAT TEXTELE LUI CEAUŞESCU
Tirada liderului din Scorniceşti a produs rumoare în sala conferinţei. "Exact în momentul în care Ceauşescu a terminat cuvântarea şi trebuia adus textul xeroxat la biroul de presă, toţi colegii mei erau la masă, îşi aminteşte Ion Bucheru. Îmi venise mie rândul să fiu de planton acolo. Şi s-a întâmplat următorul episod. Au venit organizatorii cu textele. Eu, când am văzut teancurile, m-am dus repede acolo. Erau traduceri în limbile engleză, franceză, rusă, germană, italiană; în română nu erau. Şi am luat vreo 3-4 exemplare, în franceză, în special, şi stăteam ca pe ghimpi să vină ai mei să comparăm textul. Nu avusesem textul iniţial, dar ştiam cam câte paragrafe sunt şi cam ce număr de pagini. Şi nu veneau ai mei, s-au mai întins la masă.

Şi, la un moment dat, văd că vine o jună grasă, chipurile să pună pe masă nişte gustări pe masă. Niciodată nu se dăduse gustare până atunci. Şi pune mâncarea pe masă şi, ca din întâmplare, trece pe lângă masa unde erau textele şi harşt! Cât a încăput la subţioară, a luat o parte, le-a îndesat şi a fugit cu ele. Până să apuc eu să mă ridic, a plecat. Peste vreo trei minute, un securist burtos, cu chipiu, cu trese multe, vine şi, pac, şi el, la plecare, cât a apucat, 30-35 de texte. Peste un minut jumătate, altul, cu o servietă. Şi el a umplut servieta. Domnule, eram disperat, cui să spui, unde să te duci!? Textele se topeau, vreo 6-7 au venit şi au luat cât au apucat, ca să nu fie cuvântul românesc, chit că nu se spunea acolo cine ştie ce. Când am văzut că vin ai mei am crezut că îl prind pe Dumnezeu de picior".

În schimb, la Bucureşti, în Scînteia, toate cuvântările vorbitorilor s-au publicat integral. În 12 şi 16 pagini, "cearşaful" oficiosului PCR a redat toate opiniile, fără discriminare între susţinătorii şi opozanţii Moscovei. Zi-lumină a muncit telexistul Agerpres-ului să transmită în România cele mai proaspete declaraţii.    


CÂRTIŢELE KREMLINULUI

Conform directivei "Tovarăşului", în funcţie de competenţele lingvistice, ziariştii români au contactat pe omologii lor occidentali. "Eu am luat francofonii, spune Ion Bucheru. Mărgineanu a luat italienii, fusese corespondent în Italia, ştia italiana, Romulus Căplescu pe cei de limbă engleză, Florea nu ştiu ce a mai luat, Brumaru vorbea rusa. Ne-am acreditat la biroul de presă, am luat legitimaţii, ne-am luat toate documentele şi din acel moment am făcut câte un contact. Eu l-am găsit pe domnul Chalet, de la France Press. I-am spus: «Noi românii am venit cu misiunea să vă informăm, pentru că aici veţi sta degeaba, nu veţi afla decât comunicatul ăla sec pe care îl va transmite TASS-ul în 11-12 rânduri şi voi nu veţi şti nimic». Nu erau întotdeauna chestii esenţiale, dar erau nişte chestii de nuanţă, de poveşti, de reacţii."

În fiecare seară, Niculescu-Mizil le relata ziariştilor români cele mai interesante reacţii de peste zi. Din camera lui, Ceauşescu ridica uneori tonul, acompaniindu-l pe secretarul CC. "Măi, spuneţi-le că, în general, atmosfera e mai calmă pentru că ruşii s-au speriat, le-a spus Niculescu-Mizil ziariştilor. Au fost multe încercări de a se impune, dar românii au intervenit de vreo 3-4 ori şi, pentru prima dată, şi alte voci au invitat la moderaţie, la calm, la judecată, la reconciliere."  

Într-adevăr, după două săptămâni de harţă, partidele "comuniste şi muncitoreşti" au încheiat conferinţa în unanimitate de păreri. În rezoluţia adoptată s-a scris despre omagierea lui Lenin la centenarul naşterii şi despre lupta pentru pace. Nici Mao nu a fost "excomunicat", nici Brejnev înscăunat ca "hegemon" al mişcării comuniste internaţionale.


"GDE NAŞI?"
Spre sfârşitul consfătuirii, neprevăzută iniţial, s-a produs şi întâlnirea dintre Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev. Ziariştii şi fotografii români, aflaţi pe fază, au surprins evenimentul. Ofuscat de absenţa reprezentanţilor presei sovietice, prim-secretarul PCUS a întrebat nedumerit: "Gde naşi?" ("Unde sunt ai noştri?"). Ce au discutat cei doi şefi de state, gazetarii nu au mai aflat, căci convorbirea s-a purtat între patru ochi. Dar presa românească marcase deja la capitolul "promptitudine".
Citeşte mai multe despre:   istoria comunismului

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de