x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Istoria Comunismului Planul Cominternului

Planul Cominternului

01 Dec 2004   •   00:00

ISTORIA COMUNISMULUI
"Proiectul de operatie al comunistilor in Romania in luna septembrie 1924"

Atacul bolsevic de la Tatar-Bunar a urmat un plan bine pus la punct de Comintern. Documentul de arhiva prezentat mai jos dovedeste premeditarea atacului din sudul Basarabiei. Chiar daca nu a fost respectat intocmai, o consecinta a fost scoaterea in afara legii a Partidului Comunist, in decembrie 1924.
ULTIMUL BASTION. Grupul de rasculati care a actionat intre Valkov si Jibrieni a fost prins ultimul, la 19 septembrie 1924
"De acord si impreuna cu sectia comunista bulgara, cu participarea comunistilor de seama, sub presedintia secretarului general Kolaroff, in ziua de 8 august, la sediul comunist s-a aprobat urmatorul plan de actiune in Romania, aplicabil in prima jumatate a lunii septembrie a.c.

Ca principiu, s-a admis ca, in toate actiunile ce vor avea loc in statele din Balcani, Uniunea Sovietica nu va participa oficial. Ajutorul efectiv cu oameni si mijloace materiale este dat numai de catre cetisti (comunisti grupati in cete) care isi iau asupra si responsabilitatea pentru ei.

Planul se reduce la urmatoarele situatiuni:

Intreaga Romanie este impartita in cinci zone:

PRIMA ZONA. Este cea de Nord si cuprinde raionul Bucovina in care, ca forme de propaganda si centre pentru viitoarea revolutie, se indica: Cernauti, Camanca, Bartina Parscani (?), cu directia generala spre Iasi. Ca punct central de operatie apare Camanca, intrucat grupul de acolo are indatorirea sa azvarle in aer podul de pe linia ferata Cernauti - Ploiesti, fapt datorita caruia Bucovina va ramane izolata de restul tarii. De acolo, inaintarea generala de-a lungul caii ferate are directia spre sud, in special spre Iasi, unde trebuie sa se faca legatura cu teritoriul sovietic si anume cu fortele organizate la ... (ilizibil in text - n.n.), in granarul Basarabiei. Acest detasament urmeaza sa treaca de peste Nistru ceva mai la sud de Rascola, distanta cea mai scurta intre Iagorlak si Iasi. In fruntea detasamentului sta Macvaki, cu cartierul general la Subotina.

A DOUA ZONA. E Basarabia propriu-zisa. In raionul Basarabiei nu se presupune nici o actiune de seama. Numai in sud, aproape de varsarea Nistrului si pana la gurile Dunarii, va trebui sa aiba loc partea principala a revolutiei. Drept cai de operatiune apar: Tusla, Tatar-Bunar, Valcov si Cartrel. In aceste puncte sunt pregatite mai multe depozite cu munitii si ele apar ca puncte de reuniune ale prietenilor organizati care, o data cu Terente, trebuie sa inainteze spre Galati, cu scopul de a-l ocupa. Ca loc de concentrare a gruparilor este indicat Ismail - Chilia - Reni, de unde urmeaza sa se dea atacul principal asupra Brailei si Galatiului. In acest raion trebuie sa aiba loc evenimentele de seama. Detasamentul de ajutor din teritoriul sovietic urmeaza sa treaca in raionul Olanesti - Budaki(?) - Tusla.

A TREIA ZONA. Cuprinde Dobrogea romaneasca si imprejurimile Silistrei. Centru al revolutiei este indicat Calarasiul, Silistra si Monsatir. In aceste puncte se concentreaza detasamentele revoltate care, in raionul Calarasi - Silistra - Oltenita, urmeaza sa faca demonstratii la Budesti, cu scopul de a ameninta Bucurestii. In acest raion, operatiunea principala va fi desfasurata la rasarit de Fetesti, unde trebuie sa rupa calea ferata si sa se mineze podul peste Dunare, fapt care va avea ca urmare izolarea pamantului de pe langa Marea Neagra de Romania. In acest raion se pune mare speranta in lipoveni, care au fagaduit adeziunea lor si o parte chiar au intrat in detasamentul lui Terente. Conducerea acestui grup, impreuna cu detasamente sosite din teritoriul sovietic pe uscat, este incredintata lui Katovaki, supranumit Cel Greu. Debarcarea e condusa de Godlevaki-Godelo.

A PATRA ZONA. Cuprinde raionul Banatului si Ungaria de Rasarit. Ca si centre se indica Lugoj, Piski si Caransebes. Aici nu este de presupus o revolutie pe fata, intrucat acest raion nu prezinta vreo importanta strategica. Centrul operativ se sprijina pe iredentistii unguri, dandu-si consimtamantul lor la un atac comun, dar urmarind numai interesele lor nationale.

Tot astfel si in a cincea zona care cuprinde partea de nord - Ungaria Rasariteana si Transilvania, cu centrul la Kolosvar, Dense si Otradne. Aici pot avea loc numai demonstratii desfasurandu-se numai actiuni mici, cu detasamente de lucratori si tarani.

Conducerea generala a revolutiei, comitetul executiv a incredintat "treimii speciale", compusa din tovarasii Badulescu, Goldstein si Califarski.

Actiunea trebuie sa inceapa intre 10 si 15 septembrie. Atacurile cele mai indarjite trebuie sa aiba loc in prima zona, pentru ca reusita lor acolo sa atraga atentiunea tovarasilor din Galitia. In chipul acesta, reusita din Bucovina sa fie semnalul pentru revolutia din Galitia, unde terenul e deja pregatit in proportii destul de mari. Rascoala in zonele intai, a patra si a cincea trebuie sa inceapa la o saptamana dupa desfasurarea revolutiei in zona a doua si a treia."

"Proiectul de operatie al comunistilor in Romania in luna septembrie 1924, aprobat de ICCI (Comitetul executiv), 8-VIII-1924".

Pagina realizata de Cristina Diac

IN AFARA LEGII
"Legea pentru reprimarea unor infractiuni contra linistii publice" a fost numita "Legea Marzescu", dupa numele ministrului de Justitie din acea vreme. Data la 19 decembrie 1924, intr-unul din articolele sale se prevedea, printre altele, ca erau considerate delicte si se pedepseau "faptul de a intra in legatura cu vreo persoana sau asociatie in scopul de a primi instructiuni sau ajutoare in orice fel pentru pregatirea revolutiei comuniste". S-a afirmat ca interzicerea activitatii Partidului Comunist din Romania a fost urmarea directa a atacurilor bolsevice din septembrie 1924 din sudul Basarabiei. In fapt, implicarea Partidului Comunist din Romania in organizarea si desfasurarea atacurilor este putin probabila. Organizatiile comuniste autohtone au cazut victima intransigentelor Cominternului care reclama supunere oarba fata de Kremlin. Guvernul liberal luase deja mai multe masuri care vizau obstructionarea activitatilor comuniste, in cursul anului 1924. Atacurile de la Tatar-Bunar au constituit doar justificarea pentru scoaterea in afara legii a miscarii comuniste, fapt ce era oricum in intentia autoritatilor.

TATAR-BUNAR IN RAPOARTELE POLITIEI
Despre autorii atacurilor din sudul Basarabiei, intr-un raport al Politiei romane din septembrie 1924, se scria ca acestia "erau tineri, vorbeau ruseste si parte romaneste, inarmati cu pusti, revolvere si grenade; toti erau mascati". Conform aceluiasi raport, "o parte dintre ei erau dezertori din Basarabia refugiati in Rusia". Iosif Peliakov, unul din capii razmeritei, fugise in Rusia in 1918.

In targul Nicolaevka, atacatorii au citit un manifest in fata populatiei adunate cu forta in piata centrala. In acest manifest, bolsevicii afirmau despre sine ca "ei nu sunt banditi ordinari, ci fac parte din trupe sovietice venite sa lupte contra burgheziei romane" si i-au indemnat pe ascultatori sa se uneasca cu ei si sa aclame armata sovietica. De teama, o parte din multimea adunata in piata a raspuns cererii bolsevicilor.

Unii "revolutionari" au fost arestati de autoritatile romane. In ancheta, ei au recunoscut ca au fost condusi de trimisi speciali ai sovietelor. In privinta scopului actiunii din sudul Basarabiei, unul dintre cei arestati a recunoscut ca "atacul a fost facut cu scopul de a produce teroare si a semana neincredere in autoritatile romane".

VA RECOMANDAM SPRE LECTURA
George Legget, CEKA, Politia politica a lui Lenin, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000, traducere de Felicia si Marius Ienculucu Popovici, 560 pg.

In lucrarea sa, George Legget nu abordeaza un domeniu total nou. Lucrari despre politia politica sovietica s-au mai scris, notabila fiind cea a lui Oleg Gordievshi si Cristopher Andrew, "Istoria KGB-ului". Ceea ce deosebeste insa cartea lui Legget de alte lucrari ce abordeaza acelasi domeniu este adancirea temei cercetate. De-a lungul a 560 de pagini, autorul incearca sa identifice radacinile ideologice ale CEKA si rolul jucat de aceasta in consolidarea puterii bolsevicilor in Rusia.

Autorul se opreste la anul 1922, in care politia politica bolsevica este reorganizata sub numele de GPU. Lucrarea este insa utila cititorului roman interesat de premisele ideologice care au dus la crearea politiei politice in regimurile comuniste si de organizarea primei institutii de acest tip, ce va deveni ulterior un model pentru Securitatea din Romania. Mai mult, in editia in limba romana, autorul analizeaza si efectele prabusirii blocului comunist la nivel mondial, precum si modul in care acesta a incercat sa se salveze in fata iminentei prabusiri de la sfarsitul anilor ’80.

NU RATATI !
SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 14

Revolutionarii de profesie schimba lumea. In Rusia inceputului de secol XX, instabilitatea vietii politice si economice determina aparitia "revolutionarilor de profesie". Primul partid al acestora a fost cel bolsevic. Un prototip al revolutionarilor de profesie, in varianta romaneasca, a fost Ana Pauker, care a intrat in miscarea comunista de la varsta de 17 ani. Drumul ei catre putere a trecut prin inchisoare.
×
Subiecte în articol: zonă istoria comunismului