x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Istoria Comunismului Problema Transilvaniei

Problema Transilvaniei

de Cristina Vohn    |    28 Mar 2006   •   00:00
Problema Transilvaniei

Revenirea Transilvaniei de Nord la Romania constituie debutul politicii PCR de preluare a puterii la nivel local. In sedinta Consiliului de Ministri din 13 martie 1945 sunt luate in discutie problemele Ardealului. Sensul acestora este de instituire in teritoriu a unei administratii, formata din elemente "democratice".

Preluarea administratiei locale

Revenirea Transilvaniei de Nord la Romania constituie debutul politicii PCR de preluare a puterii la nivel local. In sedinta Consiliului de Ministri din 13 martie 1945 sunt luate in discutie problemele Ardealului. Sensul acestora este de instituire in teritoriu a unei administratii, formata din elemente "democratice".

Dupa incheierea manifestarilor prilejuite de intrarea Ardealului de Nord sub administratia Romaniei, guvernul de la Bucuresti s-a pomenit in fata unor inedite situatii care trebuiau rezolvate. Tensiunile interetnice, problema Universitatii din Cluj Napoca, dificultatile economice si financiare, faptul ca intreaga administratie era formata numai din functionari de nationalitate maghiara erau cele mai sensibile dintre ele.

DISCUTII. Noul guvern condus de Petru Groza a luat in discutie toate aceste probleme in cadrul sedintei de guvern desfasurata la Bucuresti, in 13 martie 1945. La sedinta participa, pe langa membrii guvernului, si reprezentantii FND si ai confesiunilor religioase din nordul Transilvaniei: Teofil Vescan, presedintele FND din Transilvania de Nord, IPSS Iuliu Hossu, mitropolitul greco-catolic al Ardealului, PS Vasarhelyi Janos, episcopul reformat al Clujului, IPSS Colan, episcopul Oradei Mari. Cabinetul, afirma cu acel prilej, Gheorghe Tatarescu, vicepresedinte al Consiliului de Ministri si ministru al Afacerilor Externe, dorea "cercetarea adanca a tuturor problemelor in legatura cu situatia locala". In acest scop, Teofil Vescan a intocmit un memoriu. Cele 15 puncte ale documentului erau redactate in spiritul "vremurilor noi", pe care Cabinetul le anuntase. Teofil Vescan afirma ca vorbeste "in numele intregii populatii din nordul Ardealului", care era "de parere ca aceasta reincadrare trebuie sa fie cel mai puternic imbold pentru crearea unei Romanii libere, democratice si independente".

FND-UL LA PUTERE!. Cererile pe care Vescan le face Cabinetului sunt de natura administrativa, culturala, economica, toate avand insa o evidenta conotatie politica. Astfel el solicita "confirmarea individuala a reprezentantilor FND din administratie, care au dovedit capacitatea lor de munca si au dat dovada de atitudine democratica". Mai mult, liderul FND din Ardealul de Nord cere recunoasterea "politiilor populare formate (din membri sau indivizi sub influenta PCR - n.n.), imbracarea lor in uniforma, precum si jandarmeriile locale, care sa fie incadrate in jandarmeria statului". In privinta administratiei, memoriul "cere completarea acestei administratii cu elemente democratice (medici, invatatori, profesori, muncitori de specialitate etc.), verificate de o comisie de epuratie din localitatea de unde vin, fie de comisia de epuratie locala, in asa fel insa, ca orice numire importanta sa se faca numai cu avizul FND-ului din nordul Ardealului".

Aceste cerinte reprezinta prologul preluarii puterii locale de catre Partidul Comunist Roman. Fenomenul va fi extins cu rapiditate la nivelul intregii tari.

ELOGIUL SOVIETICILOR
Imediat dupa revenirea Transilvaniei de Nord la Romania, ministrul de Interne, Teohari Georgescu, transmite o circulara unitatilor administrative si politienesti din teritoriu. Circulara incepe cu o incriminare a dictatului de la Viena si cu aplogia Armatei Rosii. "Poporul roman, sustine Teohari Georgescu, nu va uita niciodata aramata glorioasa a popoarelor Uniunii Sovietice, prin a caror vijelioasa inaintare intreg poporul nostru a fost eliberat de sub jugul banditismului hitlerist si al regimului de dictatura antonesciana". Apoi, ministrul de Interne traseaza subordonatilor sai linia de conduita pe care ar trebui sa o aplice: "Intreaga administratie, de la prefectura pana la ultima celula administrativa a comunelor si satelor, toti functionarii trebuie sa fie patrunsi de datoria aplicarii cu horarare si fara nici o ezitare a principiilor de ordine, liniste si sa vegheze la apararea drepturilor nationalitatilor conlocuitoare, intreaga populatie bucurandu-se de totala egalitate de drepturi si obligatii."

DOLEANTE
Cererile minoritatii maghiare au fost prezentate guvernului de catre mitropolitul greco-catolic al Ardealului, PS Vasarhelyi Janos. Acesta si-a tinut discursul in limba maghiara, iar pentru membrii Cabinetului traducea jurisconsultul Episcopiei Reformate din Cluj, G. Martonossy. Reprezentatul maghiarilor a solicitat cu acest prilej ca guvernul "sa binevoiasca a lua masuri ca preotii si profesorii care sunt interesati numai pentru motivul ca sunt unguri... sa poata reveni la parohiile si catedrele lor".
×
Subiecte în articol: istoria comunismului