x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Reformarea şcolii, lumini şi umbre

0
Autor: Cristina Diac 18 Sep 2007 - 00:00
Reformarea şcolii, lumini şi umbre


Dintre evenimentele anului 1948, reforma invăţămăntului a influenţat destinul a milioane de romăni. Războiul declarat analfabetismului de autorităţile comuniste a aşezat in bănci şi oameni trecuţi de jumătatea vieţii. In acelaşi timp, "fiii elementelor exploatatoare" nu mai erau primiţi decăt in şcolile profesionale.
• Manualele vremurlor noi



Dintre evenimentele anului 1948, reforma invăţămăntului a influenţat destinul a milioane de romăni. Războiul declarat analfabetismului de autorităţile comuniste a aşezat in bănci şi oameni trecuţi de jumătatea vieţii. In acelaşi timp, "fiii elementelor exploatatoare" nu mai erau primiţi decăt in şcolile profesionale.

Invăţămăntul de masă şi de clasă

In 1948, social-democraţia dispărea in mod oficial de pe scena politică romănească, prin fuziunea cu Partidul Comunist Romăn. Lucreţiu Pătrăşcanu, lider reprezentativ, nu mai "prinde" un loc in Comitetul Central, semn că aveau să vină vremuri tulburi.

FORME FĂRĂ FOND. Toate aceste schimbări, importante in plan politic, au afectat insă prea puţin pe oamenii obişnuiţi. "Urcările" şi "coborările" in ierahia partidului comunist erau vag ştiute chiar de membrii cu stagii vechi. Ca omul de rănd să le priceapă rostul, nici nu putea fi vorba. De altfel, nivelul de inţelegere a politicului de către romănul mediu nu-l depăşea pe cel din Poiana lui Iocan. De la 1866, Romănia se măndrea cu cea mai modernă Constituţie din Europa. Mentalul colectiv, surprins fidel ca in atătea alte cazuri de literatură, a reţinut expresia "aplică-i Constituţia" ca fiind sinonimă cu o mamă de bătaie. Măsurile puse in practică in a doua jumătate a anului 1948 au fost mai uşor de inţeles, pentru că influenţau viaţa de zi cu zi a fiecăruia. Dintre acestea, cele mai importante au fost cele care au avut in prim-plan biserica şi şcoala.

SCOPURI. In august s-a dat publicităţii noua lege a invăţămăntului. Şcoala devenea monopol de stat, cu avantajele şi dezavantajele ce decurgeau din aceasta. "Noi pornim pe drumul revoluţiei culturale, spunea Iosif Chişinevschi in şedinţa de la 31 ianuarie 1949 a Secretariatului CC al PMR, menită să lichideze analfabetismul şi inapoierea culturală, să răspăndească cultura in masele cele mai largi, să creeze o intelectualitate nouă, muncitorească, ieşită din răndurile clasei muncitoare şi a ţărănimii nevoiaşe, să ree-duce pe membrii corpului didactic actual in spirit marxist-leninist şi să cureţe ministerul şi instituţiile de invăţămănt de toate elementele duşmane, pentru că asemenea elemente duşmănoase in şcoli ne aruncă in aer o generaţie intreagă." Chişinevshi enunţase practic platforma-program a regimului in privinţa şcolii.

ŞI MIJLOACE. Reforma invăţămăntului a insemnat, printre altele, schimbarea programelor şi a manualelor şcolare, obligativitatea de a studia limba rusă incepănd cu clasa a IV-a, desfiinţarea tuturor şcolilor particulare, interzicerea orelor de religie, modificarea raportului dintre invăţămăntul teoretic şi cel tehnic in favoarea celui din urmă, indepărtarea din şcoli a cadrelor didactice "cu probleme" şi crearea unui nou corp profesoral format din "oamenii zilei", modificarea compoziţiei sociale a elevilor şi studenţilor in favoarea "claselor defavorizate" de "regimurile burgheze" şi defavorizarea de astă dată a celor "cu origine socială nesănătoasă". O tragedie pentru unii, benefică pentru alţii, reforma din august 1948 a schimbat complet faţa invăţămăntului romănesc.

Lupul şi lupta de clasă

Cele mai afectate de reforma din 1948 au fost ştiinţele socio-umane, iar dintre acestea, Limba romănă şi istoria. In programa pentru şcolile elementare, limba romănă era principalul obiect de studiu, avănd alocat cel mai mare număr de ore. Manualul de limba romănă pentru clasa a VII-a - ultima a ciclului elementar - , din 1953, reţinea ca demni de studiat doisprezece scriitori: Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Dumitru Theodor Neculuţă, Alexandru Vlahuţă, George Coşbuc, Alexandru Sahia, Mihail Sadoveanu şi Alexandru Toma. Selecţia fusese făcută după criteriul politic, şi nu după cel al valorii literare. Din opera "clasicilor" s-au reţinut numai acele pagini care puteau să ilustreze "lupta de clasă" dusă din cele mai vechi timpuri. Astfel, fabula "Lupul moralist" a lui Grigore Alexandrescu era insoţită de următorul comentariu: "Citind-o, ura noastră devine tot mai puternică impotriva celor care veacuri de-a răndul au asuprit poporul şi simţim un puternic indemn la luptă pentru a lărgi şi intări cuceririle oamenilor muncii".

Citiţi şi: Manualele vremurlor noi

Citeşte mai multe despre:   istoria comunismului

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de