Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"O stafie bantuie prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile batranei Europe s-au unit intr-o sfanta haituiala impotriva acestei stafii (...)." Astfel prefatau Karl Marx si Friedrich Engels, in 1848, Manifestul comunist, o scriere ce, un secol mai tarziu, a schimbat lumea.
CORNEL MICU
Parintele "revolutionarilor de profesie", Karl Marx (1818-1883) s-a nascut intr-o familie evreiasca din orasul german Trier. Tatal sau, Heinrich, s-a convertit la crestinism pentru a putea profesa avocatura.
In 1842 este numit editorul ziarului din Koln, "Rheinische Zeitung", sustinut de un grup de comercianti si bancheri. Cotidianul a fost insa curand suspendat ca urmare a articolelor economice scrise de Marx.
La 25 de ani s-a casatorit, dupa o logodna de sapte ani, cu Jenny von Westphalen, fiica unui baron din Trier. Dupa patru luni cei doi s-au mutat la Paris. Aici a intrat in contact cu diverse grupuri muncitoresti si l-a cunoscut pe Friedrich Engels, fiul unui industrias englez. Cei doi vor ramane prieteni toata viata. In tot acest timp, Engels il va finanta pe Marx, care, in pofida reputatiei de economist, nu era interesat de rezolvarea aspectelor materiale ale propriei vieti.
TEORII MARXISTE. Intors la Londra, in 1847, reorganizeaza, alaturi de Engels, o grupare a manufacturierilor emigranti germani, pe care au redenumit-o "Liga Comunista". Ca teoreticieni ai Ligii, cei doi au redactat "Manifestul Comunist", publicat in ianuarie 1848.
Valul revolutionar al anului 1848, care a cuprins Europa, l-a determinat pe Marx sa se intoarca in Germania, unde editeaza un nou ziar cu tenta revolutionara. Ziarul a fost interzis, iar Marx a fost nevoit sa se refugieze la Londra. Va ramane aici tot restul vietii, desi in primii ani s-a confruntat cu o situatie financiara grea. Doi dintre copiii sai au murit in aceasta perioada din cauza mizeriei.
A continuat sa scrie la cea mai importanta lucrare a sa, "Capitalul", din care nu a reusit sa publice in timpul vietii decat un volum. Dupa moartea sa, survenita la 14 martie 1883, Engels va publica postum celelalte doua volume. Lucrarea a trecut neobservata in epoca. Ideile lui Marx, cunoscute ca "marxism", s-au impus abia in secolul XX, schimband pentru totdeauna lumea.
Internationalism: "Muncitorii nu au patrie"
"Capitalul" - opera despre care Marx a spus ca a primit mai putin pentru drepturile de autor decat valoarea trabucurilor fumate pe cand o scria - a devenit una dintre cartile de referinta ale veacului trecut."Manifestul Comunist", cel mai cunoscut pamflet politic al tuturor timpurilor, a constituit programul primei organizatii comuniste, "Liga Comunistilor". Scopul ei era declansarea unei revolutii a muncitorilor in Europa. Obiectivul comunistilor era imbunatatirea situatiei muncitorilor, iar adversarul lor erau detinatorii de capital, numiti "exploatatori".
Miscarea a fost organizata sub lozinca "Proletari din toate tarile, uniti-va!", care marca internationalismul comunistilor. Membrii ei dispretuiau granitele nationale, considerand ca "exploatatii" nu au patrie. Ei formeaza o clasa aparte, cu o solidaritate superioara natiunii, deoarece situatia lor era la fel de grea peste tot in lume, statele fiind instrumente de exploatare ale burgheziei. Comunistii au format organizatii suprastatale cunoscute sub numele de "Internationale", ce cuprindeau grupari muncitoresti din mai multe tari.
Prima Internationala a fost creata chiar de Marx in 1864. A fost subminata de conflictul dintre gruparea anarhista, condusa de rusul Mihail Bakunin, si comunistii condusi de Marx. Miza conflictului era organizarea partidelor comuniste si participarea lor la viata politica, lucru la care anarhistii s-au opus categoric.
Congresul de la La Haga, din 1872, a consemnat victoria lui Marx si excluderea adversarului sau. Pentru evitarea altor conflicte, sediul Internationalei a fost mutat la New York. Distanta fata de Europa a paralizat insa functionarea organizatiei care se dizolva in 1876.
Cea de-a doua Internationala a aparut o data cu crearea partidelor socialiste in Europa. La momentul primului congres, la Bruxelles, in 1891, Marx nu mai era in viata. Mentorul miscarii a devenit Friederich Engels.
Declansarea primului razboi mondial a insemnat sfarsitul Internationalei a doua. Gruparile socialiste din Franta si Germania se aflau in tabere diferite si sentimentele nationale au invins. Parea ca visul internationalist a murit.
Dar in octombrie 1917, comunistii rusi, cunoscuti sub numele de bolsevici, au reusit sa preia puterea in Rusia. Conducatorul acestora, Vladimiri Ilici Lenin, era un internationalist convins. La 1 noiembrie 1914, dupa esecul Internationalei a doua, chema deja la organizarea celei de-a treia: "A doua Internationala a murit invinsa de oportunism. Jos oportunismul, traiasca a treia Internationala!".
Miza era insa mai mare. In opinia bolsevicilor, fara sustinatori activi in alte tari, regimul lor ar fi fost inlaturat. Leon Trotki, teoretician de marca, declara la sfarsitul anului 1917: "Daca popoarele Europei nu se ridica pentru a strivi imperialismul, noi vom fi cei striviti, nu e nici o indoiala. Ori revolutia rusa va declansa o cascada de lupte in Occident, ori capitalistii din toate tarile vor inabusi lupta noastra". Revolutia trebuia asadar "exportata" in restul Europei.
Internationala a treia a fost creata in martie 1919, la Moscova. Cunoscuta si sub numele de Comintern, ea avea ca obiectiv raspandirea revolutiei. Era organizata pe principii militariste, partidele comuniste din toate tarile fiindu-i strict subordonate.
Sub directia Cominternului au fost organizate cateva tentative insurectioniste, tinta principala fiind Germania. De la jumatatea anilor â20, activitatile Cominternului s-au redus la spionaj si agitatie politica in favoarea Rusiei bolsevice.
Cominternul fost desfiintat formal in mai 1943. Era perioada celui de-al doilea razboi mondial, cand Rusia comunista era aliata cu Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. In realitate insa, structurile cominterniste au supravietuit, sub diverse acoperiri, pana la moartea lui Stalin, in 1953.
IDEOLOGIA
In lucrarea sa fundamentala, "Capitalul", Marx si-a expus conceptia despre lume. Teoria sa are la baza conceptele de "materialism istoric" si "lupta de clasa".Materialismul istoric explica functionarea societatii pe baza elementelor economice: mijloacele cu care oamenii produc bunuri (fortele de productie) si modul in care se organizeaza productia (relatiile de productie). Modificarea acestora produce schimbare sociala.
Lupta de clasa explica evolutia societatii. Fortele de productie sunt stapanite de-a lungul istoriei de grupuri (clase) care folosesc puterea economica pentru a exploata masa populatiei. Cand fortele de productie ating dezvoltarea maxima, are loc o reorganizare a relatiilor de productie. Prin revolutie, o alta clasa preia controlul proprietatii, revolutiile fiind motorul evolutiei umanitatii.
In epoca moderna, lupta de clasa se duce intre muncitori si patroni (burghezia). Conform lui Marx, primii vor invinge si vor prelua puterea. Comunismul anuntat se va baza pe proprietate comuna si va fi o societate egalitara.
FOTO
