x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Istoria Comunismului Statie in drumul spre putere

Statie in drumul spre putere

de Cristina Diac    |    10 Ian 2006   •   00:00
Statie in drumul spre putere

Abuzurile infaptuite de comunisti in iarna 1944-1945 aveau motivatii precise. Stenogramele sedintelor conducerii FND elucideaza mai multe "mistere". De ce doreau cu atata inversunare o reforma agrara imediata? In ce scop erau schimbate autoritatile locale? In spatele haosului aparent se ascundeau ratiuni practice.

In absenta legii


Instalarea Guvernului Radescu a constituit aparent o infrangere pentru comunisti, care nu reusisera sa instaleze in decembrie 1944 un guvern FND si nici sa obtina ministerele de Interne si de Razboi. Cabinetul Radescu a fost de fapt o prelungire a celui de-al doilea Guvern Sanatescu. In situatia tarii nu survenise nici o modificare. Romania era angrenata in razboiul din Vest, de data aceasta de partea Natiunilor Unite. Trebuia sa faca fata obligatiilor asumate prin Conventia de Armistitiu si sa se confrunte cu realitatea prezentei Armatei Rosii pe teritoriul national. Clasa politica era obligata sa accepte in scena un nou "actor" - Partidul Comunist. Aflati la guvernare sub ministeriatul lui Radescu, demnitarii comunisti s-au comportat la fel ca si pe timpul lui Sanatescu. Este greu de apreciat daca reprezentantii Partidului Comunist au avut un plan minutios, ticluit pana in cele mai mici amanunte, pe care sa-l fi urmat in actiunea de comunizare a Romaniei. Este mult mai probabil ca echipa ai carei lideri erau Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Lucretiu Patrascanu a avut in vedere obiective clare de actiune, lasand gestionarea concreta a evenimentelor la nivelul principului "vazand si facand". "Nu putem crea o norma generala. Aceasta nu depinde de noi", spunea Petru Groza in ianuarie 1945.

Una din optiunile pe care Partidul Comunist le-a pastrat si dupa decembrie 1944 a fost aceea de a destabiliza prin orice mijloace guvernul ai carui membri erau. Dar asta nu s-a intamplat imediat. "Mariajul din interes" intre FND si partidele "burgheze" a parut sa functioneze cam o luna si jumatate. La mijlocul lui ianuarie a survenit insa un eveniment care a dat semnalul despartirii.

SURSA DE "INSPIRATIE". In ianuarie 1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej a efectuat prima sa vizita la Moscova, unde trebuia sa discute in principal chestiuni economice. La revenirea in tara, le-a povestit colegilor sai din conducerea FND-ului, al carui presedinte era Vasile Luca, ce discutase in capitala sovietica si, de asemenea, a facut propuneri referitoare la caile pe care trebuia sa mearga, cel putin in urmatoarea etapa. Obiectivul numarul unu ramanea rasturnarea Guvernului Radescu si instalarea unui Guvern FND. Metodele prin care trebuia atins acest obiectiv ramaneau in linii mari aceleasi folosite si pentru a forta in doua randuri demisia lui Sanatescu. Dupa revenirea lui Dej de la Moscova s-a alcatuit programul de guvernare al Frontului National Democrat. Dupa cum declara insusi Gheorgiu-Dej intr-o sedinta a FND-ului, acest program incorpora punctul de vedere moscovit referitor la principalele chestiuni care se puneau acut in Romania acelei perioade: reforma agrara, refacerea economica a tarii "cu participarea tuturor fortelor creatoare", respectarea angajamentelor luate prin Conventia de Armistitiu, "mobilizarea tuturor fortelor in vederea intensificarii efortului de razboi", democratizarea tarii, problema retrocedarii Ardealului de Nord.

VREMEA SPERANTELOR. In 1945, sfarsitul razboiului nu mai parea un eveniment atat de indepartat. Peste tot in Europa, oamenii voiau sa creada intr-un nou inceput. Stiind ce s-a intamplat, cel putin in estul Europei, avem astazi tendinta de a considera perioada ulterioara lui 23 august si pana la abolirea monarhiei ca pe una cenusie si trista. Mai aproape de realitate este ca in acei ani optimismul ii insufletea pe supravietuitorii razboiului. Soldati decedati si raniti, victimele Holocaustului, privatiunilor inerente anilor de razboi, erau amintiri puternice. In 1945, oamenii voiau si aveau dreptul sa spere.

Partidele politice au incercat cu mai mult sau mai putin succes sa-si adapteze oferta electorala noii situatii create de inerentul sfarsit al razboiului. Nu numai FND si-a lansat programul politic. PNT si PNL si-au publicat la randul lor proiectele. De exemplu, reforma agrara era dorita si de PNT, in cadre inca si mai radicale decat cele preconizate de Partidul Comunist. Diferenta era aceea ca PNT dorea sa astepte sfarsitul razboiului pentru legiferarea ei. Comunistii au folosit problema reformei agrare in scop propagandistic si pentru a lovi in adversarii politici, la fel ca si sensibila problema a revenirii Ardealului de Nord la Romania. In programul FND se spunea clar ca Ardealul nu va fi retrocedat Romaniei atata timp cat la Bucuresti nu va fi instalat un guvern bine vazut la Moscova. Acel guvern, evident, nu putea fi decat unul al Frontului.

VIZIUNE REALISTA. De ce erau in fond atat de interesati oamenii Moscovei de o reforma agrara? Din stenogramele discutiilor purtate in interiorul conducerii FND si la nivelul PCR reiese ca, in ianuarie 1945, liderii comunisti isi apreciau corect aderenta si popularitatea in randul multimii. "Noi suntem izolati, intre noi muncitorii si tarani si ceva intelectuali pe ici pe colo", rezuma realist situatia partidului Ana Pauker. Astfel ca scopul principal al FND-ului in ianuarie 1945 era ca mesajul comunist sa "ajunga la tara". Pe fond, extrema stanga a decis in iarna lui 1945 sa atace acolo unde credea ca ar avea mai mari sorti de izbanda. Prin promisiuni de improprietarire gratuita si cu "ajutor muncitoresc" la infaptuirea reformei, chiar si in absenta legii, taranii puteau fi usor transformati in masa de manevra. Difuzului mesaj al partidelor "istorice", care ii indemnau pe locuitorii satelor la calm, rabdare si legalitate, Partidul Comunist le-a oferit alternativa actiunii imediate.

BOTEZUL MOSCOVIT
La finele lui 1944 si inceputul lui 1945, Gheorghiu-Dej a pus pentru prima data piciorul in "orasul sacru" al comunismului mondial, acolo unde rivala sa Ana Pauker era deja o vedeta. Cei interesati de vizita, care a fost efectuata in principal in scopuri economice, au putut afla detalii din coloanele ziarului comunist Scinteia. Astfel, la 16 ianuarie 1945, o delegatie a PCR, condusa de Emil Bodnaras si Iosif Ranghetz, i-a iesit in intampinare ministrului inca de la Ploiesti. In Gara de Nord, Gheorghiu-Dej a fost asteptat de Ana Pauker si de Vasile Luca. Cateva zile mai tarziu, in ziarul Romania libera, economistul Costin Murgescu scria referitor la acelasi subiect ca "relatiile economice romano-sovietice sunt inaugurate in felul acesta sub cele mai fericite auspicii". Programul FND a ocupat spatii ample in presa scrisa, puternic controlata de serviciul de cenzura instituit de Comisia Aliata de Control. Sursa de inspiratie a mesajului politic comunist trebuia insa camuflata, pentru a nu da de banuit opiniei publice. "Sa se dea o forma mai delicata, in asa fel incat sa nu se lase impresia ca a fost sugerat de unele cercuri", spunea Gheorghiu-Dej. Probabil ca la prima confruntare cu sovieticii, Gheorghiu-Dej a facut o buna impresie, din moment ce de-a lungul anilor a avut girul acestora ori de cate ori a transat conflictele din partid in favoarea sa.

PROTESTE
In timpul Guvernului Radescu, PNT si PNL si-au manifestat opozitia fata de ascensiunea comunistilor prin diferite metode. Cele mai frecvente erau protestele in paginile propriilor ziare de partid, Dreptatea si Viitorul. Constantin Bratianu a mai inaintat un protest primului-ministru, cu ocazia deportarii etnicilor germani in URSS. O alta metoda agreata erau periplurile la reprezentantii diplomatici ai SUA si Marii Britanii la Bucuresti. Liderii celor doua partide ii vizitau sistematic pentru a le prezenta propriul punct de vedere asupra situatiei tarii, pentru a se plange de diverse abuzuri, dar si pentru a sonda opiniile diplomatilor anglo-americani, de la care asteptau sprijin.

DE DRAGUL OPOZITIEI
Generalul american Cortland Van Rensselaer Schuyler, reprezentant al SUA in Comisia Aliata de Control intre noiembrie 1944 si septembrie 1946, si-a notat in jurnal impresia pe care i-a produs-o seful PNL, Constantin Bratianu (foto), un constant vizitator al generalului. "In general, dl Bratianu m-a dezamagit ca lider politic", scria Schuyler la 2 februarie 1945. "Are aproape 80 de ani si pare a-si risipi energia. Desi este extrem de nefericit din cauza situatiei actuale, nu a oferit nici un program constructiv de redresare, in afara unei opozitii generale fata de ceea ce numeste cererile exorbitante si nedrepte ale Rusiei."

MAINE, EPISODUL 96


"Retete" de schimbare: Cele trei luni ale guvernarii Radescu au ramas in memorie ca perioada in care "asaltul prefecturilor si al primariilor" a atins cote ingrijoratoare. Avocatul Adriana Georgescu, sefa de cabinet a premierului, a lasat posteritatii atat impresiile, cat si uimirile de participant la evenimente.
Ultimul discurs public anticomunist: Pentru a evita cenzura, in doua momente tensionate, generalul Radescu s-a adresat natiunii prin intermediul radioului. Discursul sau a fost ultimul rostit liber de la microfonul Radiodifuziunii.
×
Subiecte în articol: istoria comunismului comunist rădescu