x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un dezertor in fruntea Ministerului de Război

0
Autor: Florin Mihai 08 Ian 2008 - 00:00
Un dezertor in fruntea Ministerului de Război


Comuniştii au infiinţat Armata Populară după modelul Armatei Roşii sovietice. Nucleul ei l-au constituit militarii din diviziile de voluntari organizate pe teritoriul Uniunii Sovietice spre finele celui de-al doilea război mondial.
• Steaua roşie inlocuieşte stema regală • In numele poporului

Comunizarea Armatei Romăne


Comuniştii au infiinţat Armata Populară după modelul Armatei Roşii sovietice. Nucleul ei l-au constituit militarii din diviziile de voluntari organizate pe teritoriul Uniunii Sovietice spre finele celui de-al doilea război mondial. In timpul campaniei electorale (noiembrie 1946), "voluntarii", ajunşi comandanţi, au ordonat soldaţilor să voteze cu Blocul Partidelor Democrate.

In perioada interbelică, militarii nu aveau drept de vot, iar participarea lor la viaţa politică era interzisă. După război, situaţia s-a schimbat.

ARMATA, IN CAMPANIE. In iulie 1946 s-a votat o lege electorală care a acordat militarilor aceleaşi drepturi politice ca şi celorlalţi cetăţeni cu drept de vot. PCR spera astfel să profite de propaganda intensă desfăşurată in favoarea sa de către lucrătorii politici din armata romănă. "Armata trebuie să facă politică, declara insuşi Constantin Vasiliu-Răşcanu, noul ministru de Război. Votul armatei trebuie să demonstreze tuturor noua ei orientare." In timpul campaniei electorale, politicienii Blocului Partidelor Democratice (BPD), din care făcea parte şi PCR, erau insoţiţi de comandanţi ai unităţilor militare. Se organizau convorbiri cu trupa şi manifestaţii artistice prin care soldaţii erau "lămuriţi" să voteze BPD-ul. "In curănd toţi vom merge să ne spunem cuvăntul la urne, anunţa soldaţilor săi Constantin Bădescu, comandantul Diviziei 2 Infanterie. Da! Ni-l vom spune răspicat susţinănd BPD-ul. Nu vreau să aud că in divizia mea există vreun ofiţer, subofiţer sau trupă care simte altfel decăt mine!" Se pare că propaganda electorală desfăşurată printre soldaţi şi ofiţeri a fost eficientă. Nu ştim rezultatele adevărate ale scrutinului din 19 noiembrie 1946, dar multe dintre voturile primite de BPD s-au datorat militarilor.

BODNĂRAŞ LA RĂZBOI. Inainte de abdicarea Regelui (30 decembrie 1947), comuniştii şi-au asigurat controlul asupra Ministerului de Război. Emil Bodnăraş a fost numit in funcţia de ministru de Război (23 decembrie 1947). In tinereţe, Bodnăraş absolvise şcoala de artilerie de la Timişoara (1927) şi fusese repartizat la Regimentul 12 artilerie sub comanda lui Ioan Rizescu. Intr-un raport redactat ulterior (1932), Rizescu a relatat despre dorinţa de a "urca" rapid in gradele militare şi temperamentul recalcitrant al tănărului ofiţer. Intre timp, Bodnăraş aderase la ideologia comunistă, fără a fi incadrat in vreo organizaţie de partid. In 1932, locotenentul Emilian Bodnăraş a cerut o permisie. A ajuns la Hotin unde s-a cazat la Hotelul "Patria" sub numele Grigore Iliescu. Intr-o seară de februarie a "inspectat" frontiera romăno-sovietică, acordănd atenţie traseelor pichetelor grănicereşti. A doua zi misteriosul "Iliescu" părăsise Hotinul, in urma lui rămănănd doar nişte urme de paşi pe malul Nistrului. In scurt timp, superiorii săi au realizat că Emil Bodnăraş dezertase din armata romănă. Judecat in absenţă, a fost condamnat la 10 ani de inchisoare. Intre timp, Bodnăraş devenise cursant al şcolii cominterniste de spionaj de la Moscova, deşi oficial in arhivele Cominternului apare ca şi contabil. Sovieticii l-au trimis după doi ani (1934) in misiune in Romănia, dar Siguranţa l-a arestat imediat. Un nou proces (1935) a confirmat pedeapsa din 1932 şi i-a anulat cetăţenia romănă. Legaţia URSS i-a acordat in schimb cetăţenia sovietică (1940). La data numirii sale ca Ministru de Război, Bodnăraş era fost dezertor şi cetăţean sovietic.

"EPURĂRI" DE ANUL NOU. Pus pe treabă, Bodnăraş "a epurat" rapid armata romănă de elementele considerate "nesigure". Prin Ordinul 2808 (29 decembrie 1947), completat de instrucţiuni verbale, lucrătorii politici din armată s-au deplasat in teritoriu, inlocuind din posturile lor 30 de generali şi 49 colonei. Comandanţii de unităţi erau somaţi ca in 24 de ore să predea funcţiile şi să părăsească unităţile. Cei aflaţi in concediu au fost inlocuiţi in absenţă. Pentru a dobăndi popularitate, Bodnăraş a apelat la tactica "zăhărelului". Prin Ordinul nr. 50 a instituit noi norme de hrană şi echipare şi a promis avansări rapide fără a se ţine cont de vechime şi stagiu in grad. Era foarte important ca armata să nu reacţioneze la anunţarea abdicării Regelui Mihai I.

Susaikov decide

După succesul din alegeri, PCR a reorganizat armata prin Legile 205, 206 şi 208 (iunie 1947). Inainte de a fi aprobate de către Rege, Consiliul de Miniştri şi Parlament, proiectele legilor au fost inaintate generalului sovietic I.Z. Susaikov. De-abia după avizul favorabil al acestuia, legile au urmat parcursul normal al autorităţilor romăne. Prin Legea 205 se stabileau atribuţiile Ministerului Apărării Naţionale (MApN): conducea şi administra armata, asigura instrucţia, educaţia, justiţia şi disciplina trupelor. De educaţie se ocupa Inspectorul General al Armatei pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă. Legea 206 a desfiinţat comandamentele de armată, de corp de armată şi cele teritoriale. Ultima lege referitoare la "noua armată", Legea 208, incadra in armată trupele de grăniceri, care dobăndeau astfel un caracter "pur militar".

Citeşte mai multe despre:   bodnăraş,   razboi,   armata,   istoria comunismului,   bodn

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de