Un Revelion ramas in istorie

Actul de abdicare: o poveste delicata. Regele Mihai a semnat actul de abdicare la 30 decembrie 1947 in prezenta Reginei-Mama Elena, a lui Petru Groza si a lui Gheorghiu-Dej.

Actul de abdicare: o poveste delicata. Regele Mihai a semnat actul de abdicare la 30 decembrie 1947 in prezenta Reginei-Mama Elena, a lui Petru Groza si a lui Gheorghiu-Dej. Despre eveniment au relatat fostul Rege, Petru Groza, dar si Paul Sfetcu, secretarul lui Dej. Desi de pe pozitii diferite, toate versiunile subliniaza importanta momentului.

In legatura cu abdicarea Regelui Mihai I, sursele istorice sunt reprezentate mai ales de marturiile tarzii ale participantilor la eveniment. Pe de o parte, avem la dispozitie chiar rememorarile lui Mihai I din interviurile acordate dupa 1947, pe de alta parte, cele ale unui apropiat al lui Dej, Paul Sfetcu, fostul sau sef de cancelarie. Ambii prezinta faptele oarecum asemanator, mentionand atat rapiditatea cu care s-au succedat evenimentele, cat si importanta lor in istoria Romaniei. Insa perceptia celor doi martori este, bineinteles, diferita. Pentru Mihai, actul abdicarii a fost impus "cu forta de un Guvern instalat si mentinut la putere de o tara straina". "Inlaturarea monarhiei constituie un nou act de violenta in cadrul politicii de inrobire a Romaniei", dupa cum a declarat la Londra la 5 martie 1948. Comunistii au scos in evidenta imposibilitatea coabitarii dintre Rege si Partidul Comunist si au laudat "lichidarea prieteneasca a monarhiei", dupa cum s-a exprimat Dej.

Sfarsit de an si de monarhie. In linistea Palatului de la Sinaia, familia regala pregatea Sarbatorile noului an. Prin intermediul Maresalului Curtii, Dimitrie Negel, Petru Groza a cerut Regelui o intrevedere la Bucuresti, pentru 30 decembrie, pe marginea "unor chestiuni de familie". Regele Mihai era convins ca discutia avea sa se refere la casatoria sa cu Printesa Ana.

Insotit de mama sa, suveranul a revenit in Capitala si l-a intampinat pe Groza in Palatul Elisabeta, din Soseaua Kiseleff. Premierul nu a venit singur, ci insotit de secretarul general al PCR - Gheorghiu-Dej. Fara ocolisuri, Groza i-a declarat lui Mihai scopul intrevederii - "divortul amiabil" intre Guvern si Rege. Primul-ministru a concluzionat ca, luand in considerare noua situatie internationala si gravitatea momentului politic, anume influenta puterii sovietice in Romania, "nu mai e nevoie de monarhie". A sugerat, desigur, insistenta sovieticilor pentru lichidarea monarhiei romane.

Apoi, ca si cum totul fusese spus, fara menajamente, Regelui i s-a inmanat actul de abdicare, pastrat pana atunci de cei doi emisari ai Guvernului intr-un dosar rosu. Groza si Dej i-au cerut sa semneze pe loc. Desi Mihai I a cerut 48 de ore pentru examinarea documentului, i s-au acordat... 30 de minute, dandu-i-se de inteles ca nu mai era in postura de a pune conditii.

Avertizat. Retragandu-se intr-o camera alaturata, monarhul a fost avertizat de oamenii de incredere, Dimitrie Negel si Mircea Ioannitiu - secretarul sau, de anumite schimbari. Garda Palatului fusese inlocuita cu soldati din divizia Tudor Vladimirescu, devotati partidului. Firele de telefon fusesera taiate. Artileria era indreptata spre camerele regale. Situatia era cu adevarat disperata pentru Rege, iar izolarea - completa.

Ingrijorat, Mihai s-a intors in fata lui Groza si a lui Dej. Conform unei declaratii acordate de Mihai I lui Mircea Ciobanu in cadrul unui interviu, cei doi l-au amenintat cu varsarea de sange in cazul in care semnarea actului ar fi durat. Violentele se pare ca ar fi fost indreptate impotriva celor aproximativ 1.000 de studenti arestati in ultimul an pentru vina de a fi sprijinit monarhia pe timpul grevei regale. Pentru a "indulci" momentul si pentru a grabi renuntarea la tron, Groza i-a promis Regelui pastrarea domeniilor personale si a cetateniei romane. Promisiunile nu au fost insa respectate. Tot cu acelasi scop, premierul i-a aratat, ca din intamplare, Reginei-Mame pistolul ce-l avea in buzunar si conform marturisirilor sale ulterioare urma sa-l foloseasca in cazul unui refuz pentru a nu i se intampla si lui "ce i s-a intamplat lui Antonescu", arestat in urma intrevederii cu Regele Mihai din 23 august 1944.

Dupa o ora si jumatate de discutie, Mihai a acceptat sa semneze. A pus si conditia ca el sa fie acela care isi va anunta oficial abdicarea fostilor sai supusi. Stirea despre abdicarea lui Mihai I a fost insa auzita mai intai la Radio Moscova. Mai apoi, la ora 16:30, au aflat-o si romanii prin Radio Bucuresti.

Oficialitati. Mihai I si "tovarasul de drum" al comunistilor, Petru Groza, intr-o aparenta armonie.

UN DIVORT ELEGANT SI CIVILIZAT. Unul dintre apropiatii lui Gheorghiu-Dej a fost Paul Sfetcu, cel care a ocupat functia de ajutor de sef de cabinet si apoi de sef de cabinet al lui Dej in perioada 1951-1965. In mai multe imprejurari, Sfetcu a avut ocazia sa auda povestirea evenimentelor de la 30 decembrie 1947 de la liderul comunist. Dej a recunoscut cu franchete dorinta comunistilor de a lichida monarhia romana inca din 1945. Multi dintre acestia erau siguri ca Regele isi dorea o plecare in exil cu ocazia nuntii Principesei Elisabeta. Fusese insa prost sfatuit sa se intoarca in tara. Decizia finala a apartinut Moscovei, care i-a incre-dintat lui Groza misiunea de a "termina cu monarhia" pana la sfarsitul lui 1947. Pentru Partidul Comunist, cel mai important aspect in rezolvarea chestiunii monarhiei era gasirea unei "intelegeri civilizate", asa cum spusese Groza lui Dej de la inceput. Pentru a-l speria pe Mihai, Dej si Groza organizasera un veritabil "mic joc de razboi" in Parcul Herastrau. Dupa spusele lui Sfetcu, Dej ar fi cerut lui Mihai in mod raspicat sa semneze actul de abdicare. Agitata, Regina-Mama Elena l-ar fi rugat pe fiul ei sa nu comita un gest ireparabil. Inainte de a semna, Regele Mihai ar fi avut o atitudine egoista, indreptand discutia catre aspecte "de ordin financiar si material", iar mama sa mai multe "interventii isterice". Dej s-ar fi aratat nemultumit si de faptul ca tanarul Rege ar fi plecat cu o impresionanta avere ("o mare pierdere pentru noi toti"). Ca si Petru Groza, care anuntase abdicarea ca pe un divort amiabil, Dej opina si ca acesta fusese un "mare succes politic" si "cea mai ieftina si mai buna solutionare a monarhiei". In comparatie, desigur, cu ceea ce se intamplase in alte tari.

Lamurire

"Acest act mi-a fost impus cu forta de un Guvern instalat si mentinut la putere de o tara straina. Inlaturarea monarhiei constituie un nou act de violenta in cadrul politicii de inrobire a Romaniei. In aceste conditii, nu ma consider legat in nici un fel de acest act care mi-a fost impus. Cu credinta nestramutata in viitor si animat de acelasi devotament si dorinta de munca, voi continua sa servesc poporul roman, de care destinul meu este legat inexorabil" Regele Mihai, declaratie dupa abdicare