Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
● Monica Lovinescu ● Leonard Gavriliu ● Victor Felea
Ne sosesc scrisoarea şi textul lui Petru Creţia anunţate de Mititelu. Sub titlul "Sfârşit de veac în România", e printre mesajele cele mai radicale primite până acum. Iar dacă lucrurile nu se schimbă şi în România, sinucigaş. În scrisoare, ne linişteşte dinainte:
"Ştiu grija voastră pentru noi; să nu vă fie grijă de mine, o să mă descurc, iar dacă nu, cu atât mai rău. Preţul prea lungii noastre zăbave trebuie plătit şi sunt pregătit s-o fac până la capăt".
Iată deci la ce pot duce Platon (al cărui cotraducător a fost), Eminescu şi Norii. În Cehoslovacia s-a desfiinţat Miliţia. În Germania de Răsărit, Krenz a fost huiduit de mulţimea coborâtă în stradă pentru a-i cere demisia. Şi la noi, intelectualii încep să facă exerciţii de răzvrătire. Dar nu e încă o epidemie.
Azi, la Malta a fost furtună. Întrevederea Gorbaciov-Bush nu a putut fi continuată după-amiază. Ce mă împiedică să văd un semn, acum, când semnele par a fi pus stăpânire pe tot Răsăritul?
Monica Lovinescu, Pragul. Unde scurte V, Bucureşti, Humanitas, 1995, p. 234
Prima zi... de lucru, la pagina externă, în calitatea mea de colaborator: elaborez pagina, dar cu condiţia de a avea în acea zi materiale proprii în ea, plătite mai bine decât ale "simplilor" colaboratori.
La amiază se sărbătoreşte ieşirea mea la pensie. Pe lângă un discurs, redactorul-şef a dat citire unui text frumos desenat de graficianul redacţiei, N. Oprean. Flori. Două pachete în care acasă am descoperit o fructieră de cristal roşu, plus o vază din acelaşi material, de care s-a bucurat Mihaela.
Am dat citire la două epigrame şi unei "antiepigrame". Prima epigramă era adresată lui Eugen Comarnescu, care, în cursul dimineţii, mă ameninţase că mă va "îngropa" citindu-mi nu Evanghelia, ci o epigramă făcută chiar de dumnealui: s-a prezentat, însă fără epigramă. Dar eu i-am dat citire alei mele: "Freneticul, prea prompt epigramist/ Mi-a spus că pe la prânz va să mă-ngroape/ În chefuri pân' mai ieri mare artist/ Azi din coliva-mi vrea el să se-ndoape". Apoi aceluiaşi: "El de-o vreme îşi petrece/ Nu pe la petreceri timpul;/Dar cu versu-i scris la rece/Nu va cuceri Olimpul". Apoi, adresată "Tuturor", antiepigramă: "Credeam că în această zi/ Voi da chiar totul, pe nimic/Dar trebuie să-ncerci a fi/ Chiar dacă pleci şi mori un pic".
Atmosfera a fost deosebit de agreabilă. Eugen Comarnescu a încercat să-mi dea o replică pe loc, dar nu i-a reuşit nimic. În această situaţie, am însăilat eu ceva: "Ca să-ţi rad ţepii de-arici/ Mă-narmasem cu un brici/ Când acolo, fuşi doar meduză/ Şi-mi cer cuvenita scuză".
Leonard Gavriliu, Jurnalul anului revoluţionar 1989, Paşcani, Editura Moldopress, 2004, p. 92
Aseară am avut vizita lui Bedros Horasangian; era însoţit de Al. Vlad şi de Ioan Mureşan. Trei bărbaţi agreabili. B.H. a venit la Cluj pentru a-şi face corecturile la noua carte care urmează să-i apară la Dacia. A fost găzduit de Mircea Zaciu.
Azi am primit căldură întreaga zi. Nu e, din păcate, decât o... abatere de la regulă. În schimb, apa caldă a fost inexistentă până seara.
La tv, un film iugoslav după o nuvelă de Ivo Andrici, cu un titlu "încurajator", "Şi asta va trece". Oare chiar şi asta va trece? Filmul de pe micul ecran (şi au mai fost câteva de genul acesta) îmi sugerează probabilitatea că în redacţia culturală a televiziunii există un spirit "maliţios" (dacă nu mai mult) care din când în când se "amuză" să-i păcălească pe cenzori şi în acelaşi timp să ne transmită nouă, telespectatorilor, un mesaj cu semnificaţii foarte transparente, vizând situaţia noastră la zi şi destinat să ne arate ce trebuie să facem şi ce trebuie să gândim. Îmi place să-mi imaginez că există într-adevăr un astfel de om ciudat, ascuns în marea masă a oportuniştilor oploşiţi la televiziune, un om care, atunci când poate, ţine să ne avertizeze prin astfel de "semne" elocvente (lipsite însă de risc pentru el) că e cazul să medităm serios la propria noastră soartă.
Victor Felea, Jurnalul unui poet leneş. Ianuarie 1955-martie 1993, Ediţie îngrijită de Lidia Felea, Bucureşti, Editura Albatros, 2000, p. 738
