x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 1 decembrie 1989

1 decembrie 1989

de Cristina Diac    |    01 Dec 2009   •   00:00

Vineri, 1 Decembrie, Nicolae Ceauşescu a participat di­mineaţă la şedinţa Comitetului Politic Executiv, iar după prânz s-a întâlnit pe rând cu ambasadorii Indiei şi Sue­diei, ajunşi la finalul misiunii în România. La "centru" nu s-a organizat nici o ceremonie de cinstire a Marii Uni­ri. Despre 1 Decembrie 1918 s-a vorbit la simpo­zioa­nele, colocviile, mesele rotunde şi dezbaterile organizate la nivel judeţean, în fabrici şi uzine. Patriarhul Teoctist vizita şantierul noii biserici din Victoria, co­muna Stău­ceni, din Botoşani. Ambasadele României din lume pre­zen­tau cui voia sau cui era obligat să audă concluziile Con­gresului recent încheiat.


ALEGERI ÎNTRE ALEŞI
La începutul şedinţei Comitetului Politic Executiv (CPEx) din dimineaţa de vineri s-a auzit, ca de obicei, gla­sul "Tovarăşului".
I-au urmat la cuvânt Manea Mănescu, Constantin Dăscălescu, Gheorghe Rădulescu, Elena Ceau­şes­cu, Emil Bobu, Constantin Olteanu, Ion Dincă, Lina Cio­banu, Barbu Petrescu, Ion Radu, Gheorghe Oprea, Iosif Szasz, Ludovic Fazekaş.
La cercurile concentrice ale conducerii de partid, organizate precum păpuşile ruseşti, în dimineaţa de vineri s-a mai adăugat una. În limbaj oficial, se chema că membrii Comitetului Politic Executiv au ales dintre ei pe cei mai destoinici, care aveau să formeze Biroul Permanent al CPEx. În fruntea listei - fireşte - cuplul Nicolae şi Elena Ceauşescu. Secundaţi, aprobaţi, aplaudaţi de Constantin Dăscălescu, Manea Mănescu, Gheor­ghe Rădulescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Ion Dincă - colegi de birou.


STUDENŢII ŞI ELEVII, MAI BOGAŢI CU 10%

S-a discutat despre "transpunerea în viaţă" a ho­tă­rârilor Congresului, despre stadiul realizării planului pe lună, trimestru, anul în curs şi cel viitor, alte chestiuni economice precum rentabilizarea întreprinderilor şi a produselor, lichidarea stocurilor. S-a anunţat mărirea burselor pentru studenţi şi elevi cu 10% şi s-a aprobat ca toţi fiii de muncitori şi de ţărani cooperatori studenţi la cursuri de zi să primească bursă integrală, în valoare de 880 de lei, indiferent de veniturile părinţilor. Criteriul mediei rămânea, desigur, valabil.


CEAUŞESCU, UNIREA, ROMÂNIA
La 1 Decembrie 1918, bebeluşul Nicolae, fiul Alexandrinei şi al lui A­ndruţă Ceauşescu, intrase de curând în a zecea lună de viaţă. Simultan, la câteva sute de kilometri mai departe de Scorniceşti, delegaţii sosiţi la Alba-Iulia se pronunţau pentru unirea Ardealului cu Regatul Ro­mâniei. În această ordine - întâi Ceauşescu şi apoi Unirea - s-a vorbit la 1 Decembrie 1989 despre poate cel mai important moment din is­toria României în veacul al XX-lea. Marea Unire a fost sărbătorită în provincie şi... peste hotare. La Bucureşti nu s-a organizat nici o ce­re­mo­nie specială. Peste tot în ţară, Comitetele judeţene de cultură şi edu­caţie socialistă au mai avut de bifat un simpozion, masă rotundă, con­ferinţă, dezbatere etc. Presa centrală s-a concentrat cu re­la­tările asupra oraşului Unirii - Alba-Iulia, urmat la mică distanţă de ju­de­ţul-judeţelor - Oltul natal al lui Ceauşescu. La Slatina, Caracal, Corabia, Balş, Dră­găneşti, Scorniceşti şi Piatra Olt s-a vorbit despre Unire, dar şi despre "Concepţia realistă, profund ştiinţifică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu privire la istoria poporului român". S-a mai raportat că la Petrila, Vulcan, Uricani, Ilia, Aninoasa, Dobra şi Germisara s-au făcut expoziţii de carte social-politică, reunite sub genericul "Eroi ai luptei poporului român pentru unitatea şi independenţa patriei". Pre­cum la Petrila, aşa  şi la New York. Tot expoziţie de carte social-po­litică, la loc de cinste aflându-se operele lui Ceauşescu. La Academia di Romania în capitala Italiei s-a vorbit despre formarea poporului român şi a limbii române. În timp, profesioniştii învăţaseră să se strecoare printre astfel de situaţii: puneau în titlu şi în primele paragrafe ceva cu Ceauşescu şi "concepţiile" lui şi reveneau apoi la "oile" istoriei propriu-zise. Ceilalţi, nespecialişti, puşi să cuvânteze la astfel de "ma­nifestări", se "inspirau" din Scînteia şi din documentele de partid.


FESTIVAL DE TEATRU ÎN CAPITALA TRANSILVANIEI
La Cluj-Napoca debuta "Săptămâna teatrelor na­ţio­nale". Toată lumea a remarcat absenţa Naţionalului bu­cureştean. În primele două zile, de la ora 18:30, organizatorii au programat montarea Teatrului Naţional din Cluj "Iaşii în carnaval", după Vasile Alecsandri, regizat de Victor Ion Frunză.


PATRIARHUL, ÎN "VIZITĂ DE LUCRU"

Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist a mers să vadă în ce stadiu se găseau lucrările de construcţie a noii bi­serici din satul Victoria, comuna Stăuceni, judeţul Botoşani. La faţa locului, Prea Fericirea Sa a dat îndrumări pentru încheierea lucrărilor de pictură, consemna presa bisericească evenimentul.


GORBACIOV, LA VATICAN

Sanctitatea Sa, Papa Ioan Paul al II-lea, îl primea la Vatican pe Mihail Gorbaciov, preşedintele Sovietului Suprem al URSS, aflat într-o vizită în Italia. O schimbare de optică faţă de Stalin, care se întrebase câteva decenii mai înainte "câte divizii are Papa", ridiculizând astfel capacitatea Suveranului Pontif de-a influenţa mersul politicii mondiale.


AMBASADORUL ŞI ZIARIŞTII

În prima zi din decembrie, ambasadele României de la Moscova şi Hanoi au avut ca misie să povestească despre Raportul lui Ceauşescu la Congres. Am­ba­sadorul Ion Bucur de la Moscova s-a achitat de sarcină organizând o conferinţă de presă. Colegul din Vietnam a povestit cu profesori de la Academia de partid de pe lângă Comitetul Central al partidului Comunist din Vietnam.


PREŢURI NOI LA VARZĂ ŞI LA PĂTRUNJEL
De la 1 Decembrie intrau în vigoare noile preţuri maximale din pieţele judeţului Bihor. Localnicii şi călătorii prin Oradea puteau să cumpere cartofi de toamnă cu 2,50 lei, ceapă uscată - 5 lei, dovlecel comestibil - 3 lei, gulii - 3 lei, hrean - 6 lei, morcovi - 3,75 lei, pătrunjel - 4 lei, păstârnac - 3, 75 lei, ţelină - 4,75 lei, ridichi negre - 3, 5 lei, sfeclă roşie - 3,5 lei, varză albă de toamnă - 2 lei, varză roşie - 4,5 lei, usturoi uscat - 12,25 lei, mere - 7,25 lei, pere - 7,25 lei, gutui - 9,25 lei, nuci în coajă - 20,00 lei, struguri - 12,00 lei, varză murată (căpăţâni sau tocată) - 3,5 lei.

×
Subiecte în articol: jurnalul zilei