x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

10 aprilie 1989

0
Autor: Alexandra Zotta 10 Apr 2009 - 00:00

S-a dat startul la raportarea succeselor în întâmpi­narea "Zilei mun­cii". În agricultură, "maratonul" în­să­­mân­ţă­rilor de primăvară a fost declarat încheiat. Printre mineri au coborât scriitori. Convorbiri de înalt nivel româno-albaneze la Tirana.



RECORDURI PENTRU 1 MAI
Încă din prima parte a lunii aprilie, toate ziarele aveau rubrici spe­ciale succeselor dedicate săr­bă­torii "oamenilor muncii". "În în­tâm­­pinarea zilei de 1 Mai", Între­prin­derea de Maşini Grele Bu­cu­reşti a livrat la export, în avans, pes­te 300 tone de utilaje. La Întreprin­derea "23 august" s-a finalizat mo­der­nizarea liniei doi de tunare care avea să producă suplimentar 250 tone de piese pentru locomotive. Nici morăritul şi panificaţia Capitalei nu erau mai prejos: de la în­ce­putul lunii fuseseră date în folo­sinţă un complex modern în Bă­nea­sa şi o fa­brică de pâine în Vitan. Iar "să­nă­tatea" se mândrea cu "o nouă şi modernă policlinică multi­func­ţi­o­nală dotată cu apa­ra­tură me­dicală românească" în zona Rahova.

MULŢUMIRI DE SEMĂNĂTORI
S-a încheiat oficial campania în­să­mânţărilor de primăvară. "Puternic mobilizaţi de indicaţiile şi îndemnurile secretarului general, mecani­zatorii, ţăranii cooperatori, toţi oamenii muncii de pe ogoare, ac­ţi­o­nând cu respo­n­sa­bi­li­tate, în spi­rit de ordine şi disciplină, au efectuat lucrările în condiţii de calitate su­pe­rioară, în perioada optimă speci­fică acestei primăveri", anunţă Scînteia.
Succesele sunt tot ale partidului. Primele care-au raportat îndeplinirea planului au fost comitetele judeţene de partid Bihor, Brăila, Buzău, Constanţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Vâlcea şi Vrancea. Telegrame adresate preşedintelui aduceau "vii mulţumiri, profundă recunoştinţă pentru pre­ve­de­rile de creştere a retribuţiilor în natură" şi pentru anularea datoriilor CAP-urilor, "expresie a grijii partidului şi statului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu faţă de soarta oamenilor muncii din agricultură".

VORNICU, COMEMORAT ÎN PRESA LITERARĂ
Personalitatea lui Tudor Vornicu a continuat să fie evocată în revistele culturale. "Avea această obişnuinţă, acest principiu, de a nu părăsi studiourile până ce imaginile nu se stingeau pe monitor", scrie Ioana Mălin în România Literară despre dedicaţia lui Vornicu pentru televiziune. În revista Cinema, Tudor Caranfil rememorează: "Avea ceea ce se cheamă forţă şi magnetism propriu. Era maratonistul născut anume pentru acest stadion al mediilor de comunicare în masă care e televiziunea. Vornicu punea suflet şi talent, invenţie şi pasiune. Uriaşul acesta ale cărui trăsături aduceau izbitor cu cele ale lui Lino Ventura, avea această bucurie a creaţiei cu care îi contamina pe toţi colaboratorii săi".

SCRIITORII ŞI MINERII
Şi aprilie 1989 era o "lună a cărţii". După "Luna cărţii la sate", urma rândul întreprinderilor şi instituţiilor. Simpozioane, prezentări de noi volume şi concursuri literare de tipul "cine ştie câştigă" făceau parte din obligaţiile de participare ale tuturor angajaţilor. Cu prilejul ma­ni­festărilor, hunedorenii au avut o iniţiativă specială - organizarea celei de-a treia ediţii a "Colocviilor de primăvară ale Cenaclului literar Flacăra". Elevii Liceului industrial siderurgic nr. 1 şi  ortacii de la Întreprinderea minieră Teliuc-Hunedoara au fost principalii beneficiari.

DACII ŞI EXCURSII LA LOTO-PRONOSPORT
Administraţia de Stat Loto-Pro­no­sport anunţa apropierea noii trageri la sorţi LOTO 2. În schimbul unei taxe unice de 10 lei, participanţii aveau şansa de a câştiga autoturisme şi premii în bani sau în valori fixe şi variabile. Noutatea "celei mai în­dră­gi­te formule de joc", LOTO 2, era posibi­litatea obţinerii câştigurilor cu doar 2 numere. Pe lângă Dacii şi bani, ro­mâ­nii puteau câştiga şi excursii în ţară.

FESTIVITĂŢI LA MODUL GENERAL
La Islamabad s-a sărbătorit crearea Asociaţiei de prietenie Pakistan-România. Preşedintele asociaţiei, Ahsan Mukhtar Zubairi, a elogiat cola­borarea celor două ţări. Astfel, "vorbitorul a dat expresie sentimen­telor de gratitudine faţă de preşedintele României pentru sprijinul acordat în dezvoltarea economică a Pakistanului, concretizat în realizarea unor importante obiective industriale". Conform Agerpres, subiectul a fost preluat şi în presa pakistaneză. Nici unii, nici alţii n-au menţionat elementele "sprijinului" în cifre şi date.

SECTOR CU GROPI
În Şoseaua Alexandriei din Sectorul 5 al Capitalei, locatarii se decla­rau nemulţumiţi. Sursa nemulţumirilor - porţiunile de trotuar neasfalta­te în urma lucrărilor Întreprinderii de distribuţie a electricităţii. În urma reclamaţiei, şeful lucrării, Ion Bolintin, a fost sancţionat, iar lucrările de asfaltare au fost preluate de sectorul drumuri al Administraţiei domeniului public, scria Informaţia Bucureştiului.

ACORD ROMÂNO-ALBANEZ
Ştefan Andrei, viceprim-ministru al Guvernului RS România s-a întâlnit cu Pali Miska, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al RPS Albania. În cadrul convorbirilor desfăşurate la Tirana s-a vorbit tot despre "importanţa dezvoltării raporturilor tradi­ţi­o­nale ­de prietenie româno-albaneze în interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii în Balcani, Europa şi în lume". S-a semnat şi un acord de colaborare economică, industrială şi tehnică. Oficialul român a purtat discuţii şi cu Reis Melile, mi­nis­trul Afacerilor Externe, şi cu Nico Gjyuzari, ministrul Industriei, mi­ne­lor şi al energeticii.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de