x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

10 decembrie 1989

0
Autor: Adela Cristina Teodorescu 10 Dec 2009 - 00:00
Ziua internaţională a drepturilor omului a fost sărbătorită în Româ­nia prin omagii aduse "operei paci­fi­catoare" a lui Nicolae Ceauşescu. În străinătate, statul român era blamat pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. A avut loc tragerea la sorţi pentru grupele Campionatului Mondial de Fotbal din Italia. România avea să întâl­nească Argentina, URSS şi Camerun.


ZIUA INTERNAŢIONALĂ A DREPTURILOR OMULUI

La 10 decembrie, pe plan inter­na­ţional, este sărbătorită "Ziua drep­turilor omului". Presa ro­mână a prezentat numai "cuceriri­le" Tovarăşului în domeniu. Spre exemplu, România liberă a publicat un amplu articol omagial, în care se arăta că poporului român, îndrumat de Nicolae Ceauşescu, "por­nind de pe poziţiile profundului umanism revoluţionar care-i ca­rac­te­rizează întreaga po­li­tică, mi­li­tează cu consecvenţă şi în spi­rit constructiv pentru soluţio­narea urgentă şi eficientă a pro­blemelor cardinale ale lumii.
De asemenea, ne interesează probleme care, după cum bine se cunoaşte, au o influenţă directă asupra destinelor tuturor popoarelor planetei. (...) Pornind de la grija permanentă faţă de om, de la cerinţa afirmării neîngrădite a personalităţii umane, în România problema drepturilor omului se situează în centrul politicii umaniste a partidului". Ca "expresie grăitoare" a modului în care ţara a asigurat exercitarea efectivă a drepturilor omului, se subliniau "lichidarea exploatării omului de către om, făurirea unei civilizaţii materiale şi spirituale superioare şi asigurarea deplinei egalităţi în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei".
Nicăieri nu s-ar fi scris însă în paginile ziarelor şi despre neîmplinirea nevoilor fundamentale ale fiinţei umane: hrană, căldură, siguranţă, încredere...


ROMÂNIA, LA CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL
În urma tragerii la sorţi a grupelor turneului final al celui de-al 14-lea Campionat Mondial de Fotbal, desfăşurat în Italia, echipa României urma să joace în grupa B, alături de selecţionatele Argentinei, URSS-ului şi Camerunului. România avea să debuteze în ziua de 9 iunie 1990, la Bari, în meciul cu URSS. Apoi urma să joace, tot la Bari, cu formaţia Camerunului, la data de 14 iunie. Cel din urmă meci al grupei avea să se desfăşoare la Neapole, când fotbaliştii români urmau să primească replica deţinătoarei titlului mondial, echipa Argentinei. Campionatul Mondial de Fotbal urma să se desfăşoare în perioada 8 iunie-8 iulie 1990 în 12 oraşe italiene.


"SE LIVREAZĂ DACIA!"
Sfârşitul anului venea cu o veste îmbucurătoare pentru cei care aşteptau să îşi cumpere o Dacie 1310 Berlină sau Break. Nu însă pentru toţi, ci doar pentru aceia care depuseseră bani la CEC, în contul de autoturism, până la finele lunii martie 1987. Livrările se efectuau în baza numărului de ordine centralizat pe ţară, indiferent de magazinul de înscriere. Deponenţii care depăşiseră data-limită puteau obţine însă o Dacie 500 (Lăstun), în funcţie de stocul de autoturisme şi de capacitatea zilnică de livrare a fiecărui magazin de judeţ. Se primeau înscrieri prin transfer şi pentru persoanele care aveau bani depuşi în conturi pentru Oltcit Club până la 20 septembrie 1989 sau Dacia 1410 până la 31 decembrie 1988.


PĂDURI NOI ÎN DOBROGEA
De la ultima vizită a "Tovarăşului" în judeţul Constanţa (efectuată în 1986) fuseseră plantate 12.543 ha de pădure tânără. Dintre acestea, 1.010 ha fuseseră acoperite pe parcursul anului 1989. La sfârşit de an, Inspectoratul Silvic Judeţean, prin intermediul inspectorului-şef adjunct, ing. Gheorghe Caragheorghe, promitea ca, până la sfârşitul cincinalului, la finele anului 1990, să fie dus la bun sfârşit programul silvic de plantare a 19.470 ha păduri tinere pe întreaga suprafaţă dobrogeană. La realizarea acţiunii participau, "cu entuziasm", alături de muncitori şi specialişti silvici, numeroşi oameni ai muncii, tineri şi vârstnici, elevi şi militari. Bineînţeles, din proprie iniţiativă!


ARTĂ DECORATIVĂ LA DALLES
În Bucureşti s-a desfăşurat "Cvadrienala artelor decorative", eveniment organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Uniunea Artiştilor Plastici. Găzduită în sălile Dalles, ediţia "atesta preocuparea plasticienilor de a găsi noi şi interesante modalităţi de expresie puse în slujba înfrumuseţării spaţiului vieţii cotidiene". Tema principală a evenimentului avea în vedere lucrările artiştilor din toată ţara care colaborau cu unităţile industriale în scopul realizării decoraţiunilor pentru spaţii pu­blice sau de locuit. În centrul atenţiei creatorilor se aflau tapiseria şi "artele focului": sticlă, ceramică, porţelan. Pe lângă cele două genuri, la Dalles puteau fi văzute şi costumaţii, obiecte din piele, bijuterii, imprimeuri sau obiecte din lemn.


NOI APARIŢII LITERARE
La Editura Eminescu a apărut "Dragostea şi revoluţia", semnată de Dinu Săraru. Volumul, având peste 700 de pagini, cuprindea cărţile "Toamna roşie", "Cei care plătesc cu viaţa" şi "Speranţa", opere la care scriitorul a lucrat timp de 12 ani.
Sub sigla aceleiaşi edituri a fost publicat şi volumul de poezie "Rana de argint", semnat Dimitrie Rachici. "În noul volum de valoroasă poezie, Dim. Rachici pulsează o sensibilă inimă, un suflet pur, îngemănat cu natura patriei, o sensibilitate profundă şi complexă, care atestă cu pri­sosinţă un autor poet", scria criticul Ion Dodu Bălan în notele de lectură apărute în Informaţia Bucureştiului.
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de