x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

10 iunie 1989

0
Autor: Florin Mihai 10 Iun 2009 - 00:00

La Havana, în patria lui Fidel Castro, s-a desfăşurat consfătuirea secretarilor cu probleme organizatorice ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti. "A început acţiunea «Seceriş ’89»", anunţa România liberă, oficiosul FDUS.



Ploile de la începutul lunii iunie care păreau să dea peste cap planurile agricultorilor amânaseră doar cu câteva zile debutul secerişului. În 1989, în Valea Jiului, "factorii locali" organizau la început de vară "ne­deile", reunite sub titulatura de "ac­ţiuni politico-educative". În ţinutul mo­mârlanilor, cum erau numiţi lo­cuitorii din "vale", sărbătoarea ne­dei­lor avea însă tradiţie străveche, fiind o petrecere câmpenească de origine pastorală, care se serba câte o săptămână, după Paşte. Pentru elevii din ultima clasă de gimnaziu urmau emoţiile admiterii la liceu şi o vacanţă mai scurtă decât de obicei. Calendarul activităţilor pentru elevii care se înscriau în clasa a IX-a (treapta I de liceu) la învăţământul de zi şi seral se anunţa încărcat.


DISCUŢII LA HAVANA ÎNTRE COMUNIŞTI
La Havana, în patria lui Fidel Castro, s-a desfăşurat consfătuirea secretarilor cu probleme organizatorice ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti.
La întâlnire au participat "tovarăşii" bulgari, cehoslovaci, coreeni, cuba­nezi, est-germani, laoţieni, mongoli, polonezi, români, maghiari, sovietici şi vietnamezi. Delegaţia română a fost condusă de Emil Bobu, membru CPEx şi se­cretar al CC al PC. Potrivit comunicatului oficial emis la finalul lucrărilor, despre multe au vorbit reprezentanţii partidelor "frăţeşti" în timpul întrunirii desfăşurate în Cuba. S-a discutat atunci despre compoziţia socială a partidelor, despre "creşterea cantitativă şi calitativă" a membrilor, "democratizarea vieţii interne şi a disciplinei de partid". Vor fi vorbit oare fruntaşii partidelor comuniste şi despre prefacerile politice de sistem iniţiate de secretarul general al URSS, Mihail Gorbaciov?

ACŢIUNEA "SECERIŞ '89" LA DEBUT
"A început acţiunea «Seceriş '89»", anunţa România liberă, oficiosul Consi­l­iului Naţional al Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste (FDUS). Ploile de la începutul lunii iunie, care păreau să dea peste cap planurile agricultorilor, amânaseră doar cu câteva zile debutul sece­rişului. La ordinea zilei în presa vremii erau îndemnurile mobilizatoare şi sfaturile practice. "Proba de foc a sec­erişului este operativitatea, scria România liberă. Combinele îşi umplu repede buncărele de boabe. Des­cărcarea lor trebuie să se facă ime­diat, fără nici un fel de întârziere, direct în mijloacele de transport. Pe lângă autocamioanele şi tractoarele cu remorci din dotarea unităţilor agricole, sunt folosite şi alte autovehicule de la întreprinderile specia­lizate în transport. (...) După fiecare cursă efectuată, persoane anume desemnate de condu­cerile unităţilor, împreună cu şoferii se ocupă de această problemă. Acolo unde este cazul se folosesc prelate, folii de polietilenă şi alte materiale."

"ACŢIUNI POLITICO-EDUCATIVE" ÎN VALEA JIULUI
În Valea Jiului, "factorii locali" organizau la început de vară "nedeile", reunite sub titulatura de "acţiuni politico-educative". La Vulcan, interpreta Maria Bararu şi taraful dirijat de Constantin Paraschiv s-au produs în faţa minerilor sosiţi din toate centrele ţării (Valea Jiului, Călan, Hunedoara, Simeria, Brad, Gorj, Maramureş) în spectacolul de muzică populară "Flori de cântec românesc". Şi în oraşul Aninoasa s-a serbat "Nedeia tulipanului", dedicată fruntaşilor în producţie. Participanţii au urmărit discuţiile mesei rotunde cu tema "Creşterea rolului tine­rilor în producţie", desfăşurată la mina Aninoasa, şi ale dezbaterii "Familia - cadrul deplin de afirmare al oraşului".

NEDEIA, SĂRBĂTOAREA MOMÂRLANILOR
În ţinutul momârlanilor, cum erau numiţi din moşi-strămoşi locuitorii Văii Jiului, sărbătoarea nedeilor avea tradiţie străveche. Nedeia, petrecere câmpenească de origine pastorală, se serba câte o săptămână, după Paşte. Pe dealurile din apropierea bisericilor, localnicii ieşeau la iarbă verde. Alimentul tradiţional era păsatul cu brânză, preparat din porumb mă­ci­nat, unt şi brânză de oaie. Masa îm­bel­şu­gată, de­numită praznic, era bine­cu­vân­tată de preoţi, încheindu-se cu strigături specifice locului: ,,Mo­mâr­la­nu-i momârlan,/ Şi la munte-i Că­pitan,/ Că el mână oile/ Şi face smân­tâ­nile./ Că mândra care-i mândruţă,/ Vine la iubit desculţă,/ Iar care îi blăstămat,/ Nu vine nici încălţată".

HIDROCENTRALA DE LA VOILA, FUNCŢIONA PE JUMĂTATE
În goana după respectarea ter­me­nelor de predare, constructorii anun­ţau finalizarea lucrărilor chiar şi într-un stadiu incomplet. Pe Olt, hidrocentrala Voila (judeţul Braşov), apar­ţinând de Întreprinderea Electrocentrale R. Vâlcea, fu­sese inaugurată încă din martie 1989. Cel puţin pe hârtie. Căci în realitate, timp de câteva luni unitatea a funcţionat la o capacitate de doar 50%. De vină ar fi fost hidroagregatele cu defecte de fabricaţie primite furnizate de Întreprinderea ICM Reşiţa, se dezvinovăţea condu­cerea singurei hidrocentrale braşo­vene de pe Olt.

VACANŢĂ SCURTĂ PENTRU ABSOLVENŢII DE GIMNAZIU
Pentru elevii din ultima clasă de gimnaziu, urmau emoţiile admiterii la liceu şi o vacanţă mai scurtă decât de obicei. Calendarul activităţilor pentru elevii care se înscriau în clasa a IX-a (treapta I de liceu) la învă­ţă­mân­tul de zi şi seral se anunţa încărcat. Primul pas era depunerea fişelor tip înscriere la secretariatele liceelor şi efectuarea controlului medical (21-27 iunie). Pentru profilu­rile marină, pedagogie, muzică, arte plastice şi decorative, coregrafie urma faza susţinerii probelor de aptitudini (23-28 iunie). Cei respinşi aveau şansa depunerii fişelor de în­scriere în alte unităţi de învăţământ spre sfârşitul lunii, între 28-30 iunie. În final, toţi elevii susţineau exame­nul general pentru admitere la liceu, prin lucrări scrise, la urmă­toa­rele discipline: Limba şi literatura română, Limba şi li­teratura maternă, Mate­matică. După afişarea rezultatelor, elevii puteau fi redistribuiţi abia la mijlocul lunii iulie.
Citeşte mai multe despre:   iunie

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de