x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 10 septembrie 1989

10 septembrie 1989

de Florin Mihai    |    10 Sep 2009   •   00:00

Pentru concursul de creaţie "Toamna-iarna '89", faza pe uniune, Cooperativa Tricotextil pregă­tise sute de modele. La început de septembrie, staţiunile româneşti de la Marea Neagră încă forfoteau de turişti. Vremea se păstrase călduroasă. Pe scena dramatică braşoveană se juca, în cinstea lui "23 August", piesa "Passacaglia", de Titus Popovici. Creaţia ştiinţifică şi tehnică era la mare cinste şi în cadrul Expoziţiei republicane, organizată cu prilejul încheierii celei de-a VII-a ediţii a Festivalului "Cântarea României".


COOPERATIVA TRICOTEXTIL
Pentru concursul de creaţie "Toamna-iarna '89", faza pe uniune, Cooperativa Tricotextil pregă­tise sute de modele. Intrau în competiţie pulovere, compleuri, jachete, că­ciuli, fuste, fulare şi rochii. La categoriile "Extra" şi "Lux" se confec­ţionaseră 70 de modele. Lucră­toarele erau plătite în funcţie de producţie. Cu cât lansau mai multe modele, cu atât li se mărea şi sala­riul. În afară de reţeaua de magazine, Tricotextil avea şi miniexpo­ziţii cu vânzare, pe Calea Moşilor, Pantelimon, Ceaikovski, Aleea Nişei şi la Casa de Modă din Calea Victoriei. Pentru colecţia de iarnă, se pre­găteau din timp haine din lână, mohair de tip Venera şi Malanca. Predominau albul, negrul, galbenul şi toate nuanţele de mov. La "unitatea" din Strada Lipscani se predau tricotajele lucrate la domiciliu. Peste 1.100 de gospodine lucrau de acasă, copiind modelele pe care le vedeau la cooperativă. Opt milioane de lei intrau în casieria Tricotextilului prin munca femeilor casnice.


TOAMNA, PE LITORAL
La început de septembrie, sta­ţiunile româneşti de la Marea Neagră încă forfoteau de turişti. Vremea se păstrase călduroasă. Tem­peratura mării oscila între 25-27 grade. Peste 36.000 de oa­meni practicau cura helioma­ri­nă, anun­ţau angajaţii Întreprin­derii Hote­luri şi Restaurante Mangalia (IHRM). Directorul Vasile Tran­dafir anunţa şi alte atracţii ale zonei. "Anul acesta am pus în valoare în staţiunea Cap Aurora o nouă sursă de ape sulfuroase me­zo­termale, unde cele trei piscine au devenit astfel baze de tratament ad-hoc, declara Trandafir. Au fost efectuate, totodată, unele amenajări la băile mezotermale din Venus, dându-se unui număr sporit de turişti posibilitatea de a-şi ameliora aici să­nă­tatea." Între 1967-1973 se construise mult în staţiunile Jupiter, Venus, Saturn şi Cap Aurora. Câteva hote­luri se distingeau prin frumuseţea amenajărilor interioare şi exteri­oare. Datorită grădinii japoneze realizată de Mircea Georgescu, Ho­te­lul Dana din Venus era una dintre perlele litoralului. În fiecare seară, barurile Paradis, Cătunul, Calypso, Cozia, Pelican încântau turiştii cu programe artistice de succes.


TEATRU PENTRU CONGRESUL XIV
Pe scena dramatică braşoveană se juca în cinstea lui "23 August" piesa "Passacaglia" de Titus Po­po­vici. Protagonişti erau, printre alţii, actorii Mircea Andreescu (în rolul profesorului), Viorica Geantă-Chelbea (Ada), Andrei Ralea (Andrei), Dan Săndulescu (Knapp), George Tudor (Mihai). Nu era singura piesă cu conţinut politic. În întâmpinarea Congresului al XIV-lea, şi alte drame în patru acte erau în pregătire. "Bal­conul" (de D.R. Popescu), "Pensiunea doamnei Olimpia" (de I.D. Şerban), "Sculptură în os" (de Paul Everac) şi "Ana-Lia" (de Dina Cocea) îi erau, de asemenea, dedicate. Toam­na, publicul braşovean aştep­ta şi alte premiere, cum ar fi "Stagiarii" (de Radu Iftimovici) şi "Tar­tuffe".


BRIGĂZILE ŞTIINŢIFICE
Intelectualii de la oraşe şi sate, maiştrii, tehnicienii, fruntaşii în pro­ducţie alcătuiau brigăzile ştiin­ţifice. Împreună ar fi trebuit să or­ga­nizeze dezbateri, mese rotunde cu publicul, "cadrane" politice şi eco­nomice, caleidoscopuri cultu­rale şi tehnico-ştiinţifice. Totul pentru "culturalizarea maselor" şi po­pu­larizarea performanţelor "noii revoluţii tehnice". "Educaţia politico-ideologică, umanist-revolu­ţio­na­ră, patriotică, materialist-ştiin­ţifică" erau apanajul activului cultural, scria "Milcovul" (jud. Vran­cea). Adoptând tactica pune­rii faţă în faţă a realizărilor din domeniu, ziarul dezvăluia cititorilor codaşii şi fruntaşii. La rubrica "aşa da" se distingeau localităţile Adjud, Foc­şani, Şindrilari, Şerbă­neşti, Co­teşti, Sihlea, Gugeşti, Pu­feşti. De cealaltă parte, a lui "aşa nu", se aflau Du­mi­treşti, Vidra, Măi­căneşti, Urecheşti, Vulturu, Panciu, Mo­vi­liţa.


EXPOZIŢIE ÎN CINSTEA TEHNICII
Creaţia ştiinţifică şi tehnică era la mare cinste şi în cadrul Expoziţiei republicane, organizată cu prilejul încheierii celei de-a VII-a ediţii a Festivalului "Cântarea României". Era ora bilanţului într-un domeniu drag "Tovarăşei". Potrivit cifrelor, oferite de organizatori, 3 milioane de "oameni ai muncii" rezolvaseră teme tehnico-ştiinţifice. Muncitori, cercetători, elevi, studenţi şi profesori "atacaseră" 293.000 de teme de cercetare. 53 de miliarde de lei se obţinuseră doar din sporul de producţie, pretindea şi presa vremii. Şi exportul crescuse cu 14.6 miliarde de lei. Mii de maşini, sisteme de me­canizare şi automatizare se in­tro­du­seseră. La fel, nenumărate inven­ţii brevetate.


"PATROANA" ŞTIINŢELOR DIN ROMÂNIA

Peste tot şi peste toate se înălţase, desigur, activitatea "savantului de renume mondial", academician doctor inginer Elena Ceauşescu. "Pa­troana" ştiinţelor, pe seama căreia circulau glume despre necu­noaşterea formulelor chimice, conducea şi Consiliul Naţional al Ştiin­ţei şi Învăţământului. Ani de-a rândul, se "remarcase" şi la Institutul de Cercetări Chimice. Acolo se implementaseră tehnologii originale, susţinea Scînteia. Prin eforturile cer­cetătorilor, cauciucul poliizoprenic şi cel polibutadienic, unii ter­polimeri, plastifianţi, poliesteri, polimeri sulfidici erau realizaţi în România.

×