x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

11 septembrie 1989

0
Autor: Florin Mihai 10 Sep 2009 - 00:00
Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit cu delegaţia parlamentară mongolă, condusă de Lodonghiin Rin­cin, aflată în România de patru zile. Valorificarea surselor neconven­ţionale era ultima dintre indicaţiile pre­ţioase ale "Tovarăşului". Iar ju­de­ţele ţării, una câte una, s-au grăbit s-o aplice. Începea goana raportărilor! Grădina dendrologică din Braşov ajunsese "raiul" grătaragiilor.


LA DISCUŢII CU MONGOLII
Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit cu delegaţia parlamentară mongolă, condusă de Lodon­ghiin Rincin, aflată în România de patru zile. După ce fusese primit de Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, oas­pe­te­le avusese un program încărcat. Se întâlnise, între timp, cu Ioan Un­gur, ministrul Comer­ţului Exterior şi Cooperării Economice Inter­na­ţio­nale, şi cu Aurel Duma, mi­nistru secretar de stat la MAE. Apoi, vizitase Coope­rativa Agricolă de Producţie "Prie­tenia ro­mâno-mon­golă" din comuna Gurbă­neşti şi Staţiunea Didactică Experimentală a Institutului Agronomic "N. Bălcescu", din co­muna Bel­ciu­ga­tele (jud. Călă­raşi). Sosise, în fine, şi momentul întâlnirii cu şeful statului român. Prin intermediul lui L. Rincin, Nicolae Ceau­şescu a transmis mesaje de "salut şi cordiale urări de succes" lui Jambin Batmunh, secretarul ge­neral al Partidului Popular Re­vo­lu­ţio­nar Mongol. A urmat o întâlnire la care au mai participat N. Giosan, Aurel Sandu (deputat al MAN) şi a lui Osoryn Ghenden (am­ba­sado­rul mongol la Bucureşti).
Cei doi oficiali au discutat despre de­zar­mare, lichidarea subdezvoltării, pace şi neamestecul în treburile inter­ne. Cu siguranţă, Nicolae Ceauşescu a împărtăşit politicianului asiatic şi despre experienţa română în "construcţia socialismului".


O COMUNĂ, O MICROHIDROCENTRALĂ

Acesta părea a fi visul conducerii de stat. Valorificarea surselor ne­con­­venţionale era ultima dintre in­dicaţiile preţioase ale "Tovarăşului". Iar judeţele ţării, una câte una, s-au grăbit s-o aplice. Începea goana ra­por­tărilor! Judeţul Argeş tele­grafia Bucureştiului vestea ridicării a patru hidrocentrale, care asigurau autonomia energetică a comunelor Tigveni-Cepari, Şuici-Sălătrucu, Aref, Suseni, Cetăţeni. Instalaţii de biogaz se foloseau deja la staţiile de epurare, în complexele zootehnice, în gospodării, magazine şi la instituţiile săteşti. Pentru încălzirea apei existau instalaţii solare. Şi în judeţul Neamţ funcţionau şase microhidrocentrale în comunele Bicazu Ardelean, Bicaz-Chel, Dămuc, Pin­găraţi, Tasca. Moldovenii mai raportau în telegrama trimisă secretarului ge­neral construirea a 70 de instalaţii solare, a 51 de instalaţii de biogaz şi 49 eoliene. În zilele urmă­toare, şi judeţele Bacău, Braşov, Caraş-Se­verin, Covasna şi Mureş au anunţat "performanţe" asemă­nătoare.   


GRATARAGIII DIN GRĂDINA DENDROLOGICĂ

În oraşul Braşov, printre nu­me­roasele atracţii turistice, se afla şi grădina dendrologică. Numai că, în ultimele luni, administrarea ei lăsa de dorit. Cum ajunsese oaza de ver­deaţă "raiul" grataragiilor de la poa­lele Tâmpei, semnala ziarul Drum Nou. "Să începem chiar cu poarta grădinii dendrologice - o alcătuire urâtă, degradată, respin­gătoare. Aici i-ar sta bine unui portal integrat cadrului natural.
Ceva trebuie făcut şi cu materialul lemnos (sub forma buştenilor de răşi­noase) risipit în incinta grădi­nii, pradă cariilor şi putregaiului. La dreap­ta porţii, o părticică din gră­di­nă a fost transformată în rampă de depozitare a molozului, provenit din felurite demolări. Utilajele care au depus aici mormanele de moloz au îngropat parte din trunchiurile ve­nerabililor copaci sau le-au jupuit scoarţele. (...) Mai nou, în respectiva grădină au apărut (în preajma Casei Pionierilor şi Şoimilor Patriei) corturile."


DOUĂ VACI ŞI O SCROAFĂ

Scînteia realiza un reportaj în satul Dor Mărunt, aflat în Câmpia Bărăganului. În urmă cu 40 de ani, se înfiinţase acolo o cooperativă agricolă. Trecuseră anii şi "unitatea" ajunsese fruntaşă. Şi preşe­dintele ei, Constantin Popa, era Erou al Muncii Socialiste. Să explice oamenilor "cum devine treaba" cu "cooperaţia" fusese mai greu. "Ştiţi cu ce am pornit în 1949, de 23 August, la inaugurare?", spunea ţă­ranul. "Cu 520 de hectare, cu două vaci şi o scroafă, cu câteva atelaje. Nici nu-ţi vine a crede... Zilele trecute m-am uitat pe nişte hârtii mai vechi...
Şi mi-am zis: ce simplu era pe atunci! Nu era avere, nu erau nici griji... Şi mi-am adus aminte că griji erau. Multe. Că era la începutul în­ceputului şi nu ştiau ţăranii noştri cum o să fie, cum o să iasă. Era lucru nou pentru ei, nou şi îm­potriva obiş­nuinţei, greu să înţe­legi, greu să te organizezi, greu să te împaci cu gândul, greu să te descurci.
Cel mai greu lucru a fost în­ţe­legerea avutului obştesc. Mulţi dintre ai noştri şi foarte multă vreme n-au reuşit să priceapă că averea CAP-ului era şi a lor."


ALŢII DESPRE CEAUŞESCU
A noua Conferinţă a ţărilor ne­aliniate, desfăşurată la Belgrad, se încheiase demult. În presa ro­mânească ecourile rămăseseră pu­ternice. Mai era loc de câteva elogii aduse politicii "înţelepte" a "ge­nia­lului conducător". Şi pentru "obiectivitate" se apela la voci străi­ne. Declaraţiile unor lideri mondiali, fie ei şi de mâna a doua, erau ori­când binevenite. Despre mesajul secretarului general, adre­sat parti­cipanţilor la conferinţă prin intermediul trimisului României, s-au exprimat Joachim Alberto Chis­sano (preşedintele Mozambicului) şi Sam Nujoma (preşedintele Organizaţiei Poporului din Africa de Sud-Vest). "Apreciem în mod deo­sebit faptul că România a obţinut un important succes prin plata da­toriilor sale externe," declarase înal­tul oficial mozambican. În 1989, independenţa financiară a Bucu­reş­tiului îi fascina pe mulţi lideri ai lumii a treia. Câţi dintre ei cunoş­teau şi sacrificiile românilor?

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de