x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

12 decembrie 1989

0
Autor: Adela Cristina Teodorescu 12 Dec 2009 - 00:00
În şedinţa CPEx, Nicolae Ceauşescu a decis trecerea unităţilor de grăniceri de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul de Interne. Liderul de la Bucureşti se temea din ce în ce mai mult de acţiunea "agenturilor străine". Securitatea l-a informat pe Ceauşescu că la reuniunea CEE de la Stasbourg s-a discutat problema Transilvaniei.


SECURITATEA A PRELUAT FRONTIERELE
Nicolae Ceauşescu a avut o zi plină. Sub "atenta sa supraveghere" s-a desfăşurat şedinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, în care s-au luat decizii importante pentru viitorul regimului. Izolat tot mai mult pe plan internaţional, preşedintele RSR începuse să se teamă serios de acţiunea "agenturilor străine" pe teritoriul României. Astfel că s-a trecut la măsuri radicale, şedinţa CPEx decizând "trecerea unităţilor de grăniceri din subordinea Ministerului Apărării Naţionale în subordinea Ministerului de Interne".
Adică a Securităţii, care trebuia să moni­torizeze şi mai atent evenimen­tele de la frontiera de Apus. Puteau apărea surprize însă şi la graniţa estică!
În continuare, membrii CPEx au adoptat "Proiectul planului naţio­nal unic de dezvoltare economico-so­cia­lă a Republicii Socialiste Româ­nia pe anul 1990". Concluzia: acest proiect de plan, "cu îmbunătăţirile aduse", "asigură dinamismul continuu şi dezvol­ta­rea intensivă a economiei naţio­na­le, accentuarea procesului de moder­ni­zare şi specializare a producţiei, prin aplicarea largă a progresului teh­nic, sporirea eficienţei şi a productivi­tăţii".
Pe ordinea de zi s-a mai aflat şi "Pro­iec­tul planului de dezvoltare a agricul­tu­rii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor pentru anul 1990".


PROBLEMA TRANSILVANIEI, PE AGENDA CEE
Recent-încheiata reuniune la nivel înalt a Comisiei Economice Europene de la Strasbourg - terminată la 10 decembrie - a tratat şi unele aspecte privind stabilitatea politică în Europa de Est, în contextul tensiunilor cres­cân­de dintre Ungaria şi România. Ni­co­lae Ceauşescu a luat la cunoştiinţă des­pre aceste discuţii dintr-o notă a Se­curităţii de la 12 decembrie, care-l in­forma că preşedintele francez, Fran­çois Mitterand, a expus urmă­toa­rele idei: "... Problema unor provincii cum ar fi Silezia, Mazuria, Prusia orientală, etc. trebuie să rămână intangibilă. În schimb nu trebuie să se omită existenţa divergenţelor între Ungaria şi România în problema Transilvaniei sau problema Basarabiei... Franţa şi URSS trebuie să-şi reia rolul de asigurare a echilibrului în Europa, aşa cum au făcut-o de secole". Declarându-se în dezacord cu Înţelegerile convenite la Yalta, a menţionat că acestea au dus nu numai la divizarea Europei ci, mai ales, "la con­sfinţirea dominaţiei continentului de către SUA şi URSS".


"ZIUA TIPOGRAFULUI"
La 13 decembrie se sărbătorea "Ziua Tipografului". În 1989 se împlineau 71 de ani de la demonstraţia tipografilor bucureşteni din 1918, care manifestaseră pentru revendicări de natură socio-economică şi pentru "libertatea presei". În ziua aceea, în Piaţa Teatrului Naţional au murit peste 100 de tipografi, în confruntarea lansată de forţele armate cărora li s-a comandat oprirea manifestaţiei.
De ziua tipografilor, la gazetă erau trecute şi realizările acestora din ultimul an: îndeplinirea planului încă din data de 11 decembrie, un spor de producţie de peste 700.000 lei şi reduceri cu 5,3% la 1.000 lei producţie-marfă.


BUN VENIT AMBASADORILOR INDIEI ŞI ANGOLEI
Nicolae Ceauşescu l-a primit pe Evaristo Domingos Kimba, amba­sa­do­rul Republicii Populare Angola. Kim­ba a înmânat preşedintelui scri­so­rile de acre­ditare în calitate de am­ba­sador extraordinar şi ple­ni­po­ten­ţiar al republicii angoleze. În timpul desfă­şurării oficialităţilor, amba­sa­do­rul Angolei şi Nicolae Ceauşescu au făcut schimb de felicitări, urându-şi re­ciproc prosperitate şi bunăstare pentru poporele lor. În aceeaşi zi, la Palatul Republicii s-a prezentat şi ambasadorul Republicii India, Julio Francis Ribeira, cu aceeaşi oca­zie a prezentării scrisorilor de acre­ditare. În calitate de ambasador extra­ordinar şi plenipotenţiar al In­diei în ţara noastră, Ribeira a adresat "calde felicitări" "Tovarăşului", cu prilejul alegerii sale în funcţia de secretar general al PCR.


FONDURI PENTRU POMUL DE IARNĂ
Un subiect "de sezon" al şedinţei CPEx l-a constituit "propunerea cu privire la organizarea Revelionului 1990 şi a Pomului de iarnă". Nicolae Ceauşescu a de­cre­tat: "În vederea orga­ni­zării serbării «pomului de iarnă» pentru preşcolari şi ele­vi se alo­că din fondurile asigurate de orga­ni­zaţiile de masă şi obşteşti suma de 273.158.898 lei. De această sumă vor be­neficia aproape 4 milioane de co­pii". Po­trivit aceleiaşi decizii, elevii şi studenţii care luau ma­sa la cantină, pri­meau câte 10 lei de persoană pentru "suplimentarea me­niu­lui de Revelion".


TRACTOARE EXPORTATE MAI DEVREME

Întreprinderea de tractoare şi maşini agricole Craiova a finalizat fabricaţia şi a expediat la export primele 50 de tractoare multi­func­ţio­na­le cu încărcător hidraulic de 45 cp, tip "TIH-445" din contractele anului 1989. "Oamenii muncii" craioveni aveau şi de ce să fie mândri deoarece, potrivit Agerpres, "succesul se dato­rea­ză realizării prioritare, în mod ritmic şi la înalţi parametri de calitate ai pro­ducţiei solicitate de către par­te­ne­rii de peste hotare, creşterii mai ac­cen­tuate a productivităţii muncii prin în­făptuirea integrală a măsurilor de per­fecţionare a organizării şi de moder­nizare a producţiei". Cu aceste trac­toare, întreprinderea a depăşit cu 56 de milioane lei planul de export sta­bilit la începutul anului.
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de