x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

13 iunie 1989

0
Autor: Florin Mihai 13 Iun 2009 - 00:00

De câteva luni, în Bucureşti, lângă Palatul Pionierilor şi Orăşelul Copiilor se lucra de zor pe un nou şantier. În zona delimitată de Bulevardul Tineretului, Calea Văcăreşti, Şoseaua Olteniţei se cons­truia Parcul Tineretului.



 La o săptămână de la reprimarea sângeroasă a demonstraţiei din Piaţa Tienanmen, presa românească publica poziţia oficială a autorităţilor chineze în legătură cu evenimentele. În timp ce în sudul ţării, ţăranii "coope­ratori" se aflau în plină campanie de seceriş, mai la nord, în judeţul Braşov, unele "unităţi agricole" nu terminaseră nici prăşitul porumbului.

PARCUL TINERETULUI, ZESTREA DE VERDEAŢĂ DIN INIMA BUCUREŞTIULUI
De câteva luni, în Bucureşti, lângă Palatul Pionierilor şi Orăşelul Copiilor se lucra de zor pe un nou şantier. În zona delimitată de Bulevardul Tineretului, Calea Văcăreşti şi Şoseaua Olteniţei se construia Parcul Tineretului. Sau, în limbajul "Epocii de Aur", se amena­ja un "spaţiu de odihnă şi educaţie pentru tineretul patriei so­cialiste".
Pe un teren de 100 de hectare se construiau un amfiteatru de 2.500 de locuri, piste pentru aeromodele, automodele, carting, un parc-şcoală pentru învăţarea regulilor de circulaţie rutieră, un ştrand de 4.500 locuri, terenuri sportive pe iarbă şi nisip, cu vestiare şi duşuri, o micro-grădină botanică cu zece sectoare pentru membrii cercurilor de botanică, şi câte şi mai câte... Atracţia parcului se voia, însă, "România pitorească", harta florală a ţării, executată în deta­liu, până la ultimul judeţ. Serbări, carnavaluri, evocări istorice şi alte "manifestări cultural-educative" urmau să fie organizate de-acum în noul parc. Sporise şi zestrea de verdeaţă, cu miile de arbori plantaţi (tei, castani, salcâmi, stejari, carpeni) în inima Bucureştiului.    

"REVOLTA CONTRAREVOLUŢIONARĂ" DIN CHINA
La o săptămână de la reprimarea sângeroasă a demonstraţiei din Piaţa Tienanmen, presa românească publica poziţia oficială a au­torităţilor chineze în legătură cu evenimentele. Oficiosul Scînteia a preluat astfel declaraţia lui Deng Xiaoping, preşedintele Comisiei Mi­litare Centrale a RP Chineze, acordată agenţiei "China nouă": "Aceste tulburări sunt independente de voinţa noastră. Grupul foarte restrâns de persoane a organizat la început tulburări, care s-au transformat practic într-o revoltă contrarelovuţionară. Ei încearcă să răstoarne Partidul Comunist, să înlăture sistemul socialist şi să submineze RP Chineză pentru a instaura o republică burgheză. Lichidând revolta contrarevoluţionară, Armata Populară de Eliberare, Poliţia militară şi personalul securităţii publice au dat dovadă de o înaltă conştiinţă şi curaj. Deşi îşi riscă viaţa, ofiţerii şi soldaţii armatei noastre nu au uitat poporul, indicaţia partidului şi interesele statului. Armata noastră poate fi pe drept numită armata populară şi bastionul de oţel al sta­tului. Această încercare a arătat că armata este bine pregătită". Despre miile de morţi din timpul incidentelor, de care presa mondială vuia indignată, ziarele româneşti nu scriau însă în 1989.

"PROTESTĂM ÎMPOTRIVA REPRIVATIZĂRII FABRICILOR"
Şi mai aproape de România, în ţara "frăţească" Ungaria aveau loc reforme şi mişcări ample de protest. Urmând metoda deja aplicată în cazul Chinei, presa românească menţiona doar punctul de vedere al "tovarăşilor" din Mişcarea "Platforma de unitate mar­xistă a Partidului Muncitoresc Socialist Maghiar", preluat din ziarul Nepszabadsag: "Protestăm împotriva reprivatizării fabricilor, pământului şi pădurilor, împotriva scoaterii ţării la mezat. Nu acceptăm şomajul, veniturile obţinute fără muncă, sistemul de pensii care pe de o parte nu asigură minimum de existenţă, iar pe de altă parte acordă pensii excesive. Cerem ca mijloacele de producţie să intre în proprietatea obştească reală a producătorilor."

INFLAŢIE DE INVENŢII ŞI INOVAŢII
Conform statisticilor ziarului Dobrogea nouă, la Întreprinderea de construcţii navale din Constanţa, la fiecare două săptămâni, se propu­nea câte o invenţie şi unul din zece "oameni ai muncii" era inovator sau inventator. Nu era domeniu în care "geniul creator al oamenilor muncii" să nu se manifeste, mai scria ziarul. Pereţi gofraţi, noi tipuri de pinteni de cârmă, metode de recondiţionare a motoarelor Diesel, erau doar câteva dintre ideile geniale ale constructorilor de la malul mă­rii. Nicolae Orac, inginer şi inventator deopotrivă, explica astfel cheia succesului: "Toţi sunt animaţi de orgoliu profesional, de pasiu­ne faţă de tehnica de vârf, de dragoste nestrămutată faţă de locul lor de muncă, fiind mândri că îşi aduc contribuţia la în­făp­tuirea progra­mu­lui de construcţii de nave de mare tonaj, la dotarea flotei noastre ma­ritime cu nave de calitate superioară". Cu pasiune studiaseră in­ginerii şi muncitorii şi revistele occidentale de speciali­tate din care se ins­piraseră!

"GATA CU PRĂŞITUL, CĂ ÎNCEPE SECERIŞUL!"

În timp ce în sudul ţării, ţăranii "cooperatori" se aflau în plină campanie de seceriş, mai la nord, în judeţul Braşov, unele "unităţi agricole" nu terminaseră nici prăşitul porumbului. "În Ţara Făgăraşului (...) prăşitul manual nu a luat sfârşit niciunde, date fiind suprafeţe mari cu porumb şi culturile mai puţin avansate decât în celelalte zone ale judeţului (scuze, doar parţiale, desi­gur)", scria ziarul Drum nou într-un articol intitulat "Gata cu prăşitul, că începe secerişul!"  

BAZARUL DE LA PISTA DE PATINAJ
La Miercurea Ciuc, pe timp de vară, pista de patinaj viteză din apro­pierea patinoarului din localitate se transforma în spaţiu de expoziţie. Bunăoară, în 1989 s-a desfăşurat "Târgul de primăvară-vară al cooperaţiei meşteşugăreşti şi al cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor", mai pe româneşte, un bazar în toată re­gu­la. Timp de două zile, fiecare vizitator a cum­părat ce a vrut de la cele 60 de standuri. Căci "gama de produse" era variată, după cum se lăudau organizatorii.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de