Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nicolae Ceauşescu a efectuat o nouă vizită de lucru în unităţi ale industriei alimentare din Capitală. Un loc aparte l-a ocupat Complexul de Industrializare a Cărnii Bucureşti, unde a fost primit cu ovaţii de câteva mii de "oameni ai muncii". La noul Abator, parte a Complexului, secretarului general i-au fost înfăţişate caracteristicile capacităţii de producţie, modul în care era organizat fluxul de prelucrare şi procesul tehnologic.
CEAUŞESCU, ÎN VIZITĂ LA ABATOR
Pe parcursul vizitei s-a subliniat că utilajele erau fabricate în România, că transportul cărnii se făcea în întregime mecanizat, prin linii de conveiere. Nicolae Ceauşescu a cerut reorganizarea sectoarelor şi folosirea cât mai eficientă a spaţiului, instalarea unor noi maşini şi utilaje pentru a se putea realiza încă o serie de preparate din carne. Printre alte "indicaţii preţioase", "Tovarăşul" a mai cerut amenajarea unei linii tehnologice pentru tăierea porcilor şi prepararea cărnii. Se mai dorea şi sporirea capacităţilor de tăiere a oilor, în cadrul unui sector care să dispună de o linie specială complet separată de sectoarele în care se prelucra carnea de porc şi de vită. Totul, într-o perioadă în care, de peste doi ani, carnea începuse să se vândă doar pe bază de cartelă...
PREGĂTIRI PENTRU IARNĂ
La fel ca în anii anteriori, în toamna lui 1989 au demarat pregătirile pentru instalaţiile de încălzire din blocuri. Într-o perioadă când românii aşteptau cu teamă venirea frigului, declaraţiile oficiale erau deosebit de "călduroase". Ştefan Ionescu, directorul general adjunct al Grupului Întreprinderilor pentru Gospodăria Comunală din Bucureşti, declara cu mândrie: "Un mare volum de lucrări a fost destinat sistemului de termoficare.
Conform graficelor întocmite, au fost revizuite şi reparate conductele din peste 450 de kilometri de reţea din circuitul primar. În plus, au fost reechipate circuitele termice primare şi secundare, în vederea asigurării disponibilului de presiune, la un număr de 1.790 de blocuri. Iar pentru ca sistemul de alimentare cu apă să nu fie afectat de posibilele căderi de zăpadă ori de temperaturile scăzute au fost luate, de asemenea, o serie de măsuri complexe pe baza experienţei din anii anteriori". Care experienţă? Care ani anteriori? În toamna anului 1989, bucureştenii se pregăteau să intre în cea de-a şaptea iarnă în care ştiau că vor dârdâi de frig în apartamente.
TOAMNĂ IALOMIŢEANĂ CONTRADICTORIE
Până aproape de mijlocul lunii octombrie 1989, unităţile producătoare de legume şi fructe din judeţul Ialomiţa au raportat realizarea sarcinilor de plan, în proporţie de 120%. Din planul pe întregul an, de 240.560 tone, la data de 11 octombrie fuseseră deja recoltate 195.000 de tone, iar în grădini mai existau încă peste 90.000 de tone, care aveau să fie culese în cel mai scurt timp. Era vorba despre varză de toamnă, ţelină, păstârnac, morcovi, tomate, ardei, conopidă şi altele. În raportările oficiale se menţiona totuşi că, dacă în perioada 15-30 septembrie se livrau zilnic între 2.500 şi 3.000 de tone de produse, dintre care 550-600 tone ajungeau în pieţele Capitalei, în perioada
1-8 octombrie, media zilnică a scăzut la 1.300-1.400 tone. Dar producţia avea să crească din nou, la 2.500-3.000 de tone, după ce va fi demarat recoltarea verzei de toamnă şi a rădăcinoaselor. De asemenea, s-au luat măsuri pentru mobilizarea forţei de muncă, în sprijinul agricultorilor fiind chemaţi atât elevii care îşi făceau practica agricolă, cât şi muncitorii din oraşele Slobozia, Feteşti şi Urziceni.
DEPĂŞIRI DE PLAN ÎN JUDEŢUL SUCEAVA
Comitetul judeţean Suceava al PCR a raportat îndeplinirea planului de producţie marfă industrială pe trei ani şi 11 luni din actualul cincinal. Fapt care a adus o producţie suplimentară de peste 2,5 miliarde de lei. În plus, s-au realizat şi importante depăşiri de plan la o serie întreagă de produse: 83.200 de tone de pirită, 370 de tone plumb, 1.000 de tone zinc, 1.260 de tone cupru, 110.000 MWh energie electrică. "Prin aplicarea consecventă a măsurilor de modernizare a proceselor de producţie s-au redus consumurile normate la principalele materii prime şi materiale, iar planul de investiţii a fost realizat în devans, ceea ce va asigura obţinerea unei valori suplimentare de 550 milioane de lei", mai scria presa vremii.
GRIJĂ PENTRU "VIITORUL ŢĂRII"
În toamna anului 1989, conducerea medicală centrală din municipiul Roman împreună cu reprezentanţi ai Direcţiei Sanitare judeţene s-au implicat într-un program deosebit de ambiţios: se înfiinţau noi case de naşteri în fiecare comună. Elena Amariei, director adjunct al Spitalului Municipal, declara: "Există locuri în care dinamica indicatorilor demografici este deosebit de favorabilă, un loc aparte în acest domeniu fiind ocupat de localităţile Doljeşti, Oniceni, Săpăoani şi Tămăşeni. Spre exemplu, în acest an, la Tămăşeni s-au născut 119 copii, iar la Săpăoani 149. Motiv pentru care printre pregătirile care se fac în vederea înfiinţării de noi case de naşteri şi în celelalte 15 comune arondate spitalului nostru se va organiza în cadrul maternităţii noastre un curs cu o durată de trei luni, pentru pregătirea medicilor şi moaşelor care vor lucra în noile unităţi".
