x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

14 aprilie 1989

0
Autor: Cristina Diac 14 Apr 2009 - 00:00

Vineri, 14 aprilie, a fost o zi plină. Se petrecuse ceva important – cu mari eforturi din partea populaţiei, supusă la fel şi fel de sacrificii, România plătise integral şi înainte de termen datoria către băncile occidentale. După o perioadă grea sosise ceasul biruinţei. Pentru a-l marca aşa cum se cuvine, autorităţile "de partid şi de stat" au făcut un adevărat tur de forţă.



COPII LA INDIGO
Plecat de la Bucureşti la 12 aprilie, până la finele lunii, bulgărele recunoştinţei şi bucuriei "poporului" s-a rostogolit încet şi sigur în toate judeţele ţării. Primele au intrat în "hora bucuriei" puzderia de comitete, comiţii şi consilii create în anii '80, pentru a arăta că populaţia este de partea regimului.
Vineri, 14 aprilie, era ultima zi a Plenarei Comitetului Central al PCR. După modelul partidului, în aceeaşi zi, membrii Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste (FDUS) şi ai Comitetului Central al Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socialiste (ODUS) s-au reunit în câte o şedinţă "plenară". Sigur, tot undeva "sus" s-a decis că n-ar strica şi o şedinţă a Camerei Le­gislative a Consiliilor Populare (structurile locale ale puterii şi administraţiei de stat). Toate - cu aceeaşi ordine de zi ca la Plenara CC. S-au discutat aceleaşi lucruri, s-au luat aceleaşi angajamente.

VÂNĂTORII, COMPOZITORII, PIONIERII, SÂRBII, VETERANII - SUB UMBRELA FDUS
Conform statutului din 1982, Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste era "cel mai larg organism politic, patriotic, revoluţionar, cu caracter reprezentativ, în cadrul că­ruia se afirmă unitatea tuturor ce­tăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, în jurul Partidului Co­munist Român, se realizează unirea şi coordonarea eforturilor întregului popor în procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului în patria noastră, prin participa­rea organizată a maselor populare la condu­cerea treburilor obşteşti, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a RSR".
De la grădiniţă şi până la finele vieţii active, tot românul era membru în "ceva": în Organizaţia Şoimilor Patriei, a pionierilor, în sindicat sau în Asociaţia Crescătorilor de Albine.
Ce-au în comun compozitorii cu apicultorii, vânătorii şi pescarii cu oamenii muncii de naţionalitate sârbă din judeţul Caraş-Severin, preoţii cu sportivii, ori membrii Societăţii de Cruce Roşie cu veteranii din "războiul antifascist"? Erau cu toţii membri FDUS.

ODUS - PARTIDUL CELOR FĂRĂ DE PARTID

Printre "componentele" FDUS se număra şi Organizaţia Democraţiei şi Unităţii Socialiste (ODUS), care a ţinut o "plenară" la 14 aprilie. Ce făcea şi cu ce se ocupa organizaţia nu era prea clar nici chiar membrilor săi. Iată cum descrie o şedinţă a ODUS scriitorul Livius Ciocârlie: "La ODUS, aşa îi zice mai nou partidului celor fără de partid. Profesorul Papuc, de la catedra de geometrie, Mia, de la cercetători, o funcţionară şi persoana mea. Habar nu avem despre ce ar trebui să vorbim. Decidem că, în condiţiile astea, am stat destul. La plecare, cu profesorul Papuc, bârfim. Regimul, bineînţeles".

CEAUŞESCU AVEA "PROGRAM FLEXIBIL"
Nicolae Ceauşescu a avut dn nou o zi încărcată. Dimineaţa, până mai spre prânz, a condus lucrările din ultima zi a Plenarei Comitetului Central al PCR. S-a mutat apoi la altă Plenară, de data aceasta a Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. La fiecare dintre ele a ţinut câte un discurs. Rezistenţa fizică a unui om trecut de prima tinereţe
le-a atras atenţia şi jurnaliştilor străini care l-au intervievat pe Ceauşescu în ultimul an al puterii sale. "Câte ore lucraţi pe zi?", l-a întrebat un ziarist din Iugoslavia. "Este greu de spus, a răspuns intervievatul, este greu de măsurat în ore. Depinde de pro­blemele care, din păcate, sunt tot mai multe".
Plenara Comitetului Central al PCR era pe ultima sută de metri. În di­mi­neaţa celei de-a treia zile, participanţii au aprobat documentele propuse pe ordinea de zi - desigur, în unanimitate - şi au ascultat discursul lui Ceauşescu.

ETAPA NAŢIONALĂ A "OLIMPIADELOR" STUDENŢEŞTI

În centrele universitare Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Craiova, Galaţi, Petroşani începea etapa naţională a "olimpiadei stu­den­ţeşti", denumită pe atunci "Concursul profesional ştiinţific stu­den­ţesc". Organizatori - Uniunea Aso­ci­a­­ţiilor Stu­denţilor Comunişti din Ro­mâ­nia şi Ministerul Educaţiei şi În­vă­ţă­mân­tului. Participau studenţii - dacă trecuseră celelalte etape ale concursului, fireşte - din toate profilurile de învă­ţă­mânt superior. Se concura la discipline fundamentale şi de specia­li­tate. Întrecerea s-a desfăşurat sub lozinca "Fie­care asociaţie a studenţilor comunişti - colectiv de educaţie prin muncă şi pentru muncă a stu­den­ţilor". Participarea la astfel de concursuri nu era obligatorie, dar "dădea bine" la CV, ajuta în viitoarea carieră.

PÂNĂ ÎN IUNIE, PESCUITUL INTERZIS

Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi îşi informa membrii că de la 14 aprilie până la 12 iunie sunt obligaţi să pună undiţa în cui. Pescuitul industrial şi sportiv al oricăror specii de peşte, crustacee, moluşte şi alte vie­ţuitoare acvatice în apele colinare, de şes şi în Delta Dunării era interzis.

Institutul pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea şi-a făcut datoria, la 14 aprilie organizând "o manifestare" cu ocazia zilei naţionale a Siriei. Cu ajuto­rul Asociaţiei de Prietenie Româno-Si­riene şi în prezenţa lui Bahjad Doughman, însărcinatul cu afaceri al Siriei la Bucureşti, au fost prezentate impresii de călătorie din această ţară şi un film documentar sirian.
Citeşte mai multe despre:   aprilie,   unităţii socialiste,   democraţiei unităţii,   democra

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de