x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

15 aprilie 1989

0
Autor: Cristina Diac 15 Apr 2009 - 00:00

Sâmbătă, 15 aprilie, pro­paganda spunea că pionierii împreună cu şoimii patriei se bucură nespus de plata datoriei externe, şi că "cei mai tineri cetăţeni" nu mai vor împrumuturi de la băncile străine.



DECLARAŢII DE IUBIRE PIONIEREASCĂ
În acea zi, la Bucureşti a avut loc se­siunea de comunicări cu tema "Rolul hotărâtor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Ro­mâ­nia, în fundamentarea, orien­ta­rea şi îndrumarea activităţii Organizaţiei Pionierilor ca şcoală de educare şi formare comunistă, patriotică, revoluţionară, a celei mai tinere generaţii a patriei". Subiectul zilei, ca şi al zilelor trecute - plata datoriei externe - n-avea cum fi evitat de vorbitori. "Cu profundă mândrie patriotică şi satisfacţie, cea mai tânără generaţie a ţării a luat cunoştinţă de marea izbândă a poporului român, sub conducerea partidului comunist - lichidarea datoriei externe - şi exprimă aleasă recunoştinţă şi nemărginită preţuire faţă de conducătorul de geniu al României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii."

"DIN INIŢIATIVA TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU"

În 1989 se împlineau patruzeci de ani de la crearea Organizaţiei Pionie­rilor. Iniţiativa îi aparţinuse, desigur, lui Nicolae Ceauşescu, sau cel puţin aşa zicea propaganda: "La cea de-a 40-a aniversare a creării, la iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a Organizaţiei Pionierilor, milioanele de copii ai ţării - şoimi ai patriei, pionieri şi şcolari - reafirmă profunda satisfacţie de a creşte şi de a se educa în anii de măreţe împliniri ai epocii inaugurate de al IX-lea Congres al Partidului".

ÎN SPATELE NORULUI DE VORBE
În 1949, Nicolae Ceauşescu era în "eşalonul doi" al puterii. La Congresul din februarie 1948, unde s-a semnat "certificatul de naştere" al Partidului Muncitoresc Român, a fost ales membru "supleant" al Comitetului Central. "Supleant", adică cel care înlocuia un membru titular, în caz că acesta din urmă nu-şi putea îndeplini manda­tul. "Pe linie de stat", Ceauşescu se ocupa în 1949 cu treburile agriculturii. Până la Plenara CC din martie 1949, care a declarat începutul colectivizării, fu­sese secretar general în Ministerul Agriculturii, iar din martie i s-a încredinţat funcţia de adjunct al mi­nistrului Agriculturii. Printre înda­to­ri­­rile sale, deci, este puţin probabil să se fi numărat şi soarta tinerelor vlăstare. Oricum, în '89, propaganda repeta până la obsesie că tot şi toate se făcuseră "la iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu".

ULTIMA ZI A OLIMPIADEI DE LIMBA LATINĂ
În luna aprilie, în vacanţa dintre trimestrele doi şi trei, avea loc etapa naţională a concursurilor şcolare pe discipline, cunoscute cu numele generic de "olimpiade". Începând de la 9 aprilie, timp de o săptămână, la Liceul "Zoia Kosmodemianskaia" din Capitală, s-au întrecut cei mai pricepuţi liceeni din toată ţara într-ale limbii latine. Sâmbătă, 15 aprilie, s-au anunţat învingătorii şi emoţiile participanţilor s-au sfârşit. În bănci s-au aşezat 47 de concurenţi din clasele IX-XII, sosiţi în Capitală din 28 de judeţe. Câştigătorii au susţinut apoi o probă de baraj pentru calificarea în lotul naţional de limba latină, care urma să participe între 19-21 mai la concursul internaţional Certamen Ciceronianum în Italia, la Arpino, localitatea natală a lui Cicero.

PE URMELE STRĂBUNILOR
Strămoşii poporului român au fost dacii şi romanii, ştia orice elev de şcoală primară. Prin librării se găsea de cumpărat un joc "instructiv-educativ", intitulat chiar "Dacii şi romanii". În "epoca Ceauşescu", istoricii s-au aplecat mai cu atenţie asupra stră­moşilor daci. Despre romani, creatori ai unui imperiu întins pe trei continente, oricum se mai ştia. Dacii, în schimb, rămăseseră în multe pri­vinţe o enigmă. S-au reluat săpături arheologice abandonate din felurite mo­tive, s-au deschis altele noi. Sar­mi­segetusa Regia, capitala regilor daci, Ulpia Traiana Sarmisegetusa - punctul administrativ central al provinciei romane Dacia, cetăţile din Munţii Oraştiei, dave-le din Moldova, Muntenia şi Oltenia au fost studiate în amănunt de arheologi şi istorici.

RĂZBOIUL ÎNTREGULUI POPOR
După ce trupele Tratatului de la Var­şovia au invadat Cehoslovacia în au­gust 1968, la Bucureşti s-a inventat o nouă strategie militară, numită "răz­boiul întregului popor de apărare a patriei". Dacă va fi nevoie, fiecare ce­tă­ţean va apăra patria, cu arma în mână, spusese Ceauşescu în dimineaţa de 21 august de la balconul Comitetului Central. Dacii ofereau modelul istoric perfect pentru "războiul întregului po­por": neam mic, nesupus şi brav, cu­ce­rit cu greu de romani, după două în­cer­cări. Cu toate eforturile speci­a­liş­ti­lor, "limba dacă" a fost imposibil de re­con­stituit. Astfel că liceenii încă se chi­nuiau în '89 cu tainele limbii la­ti­ne.

CONCURENŢI APROBAŢI DE ELENA CEAUŞESCU
După cum reiese din documentele Secţiei de Agitaţie şi Propagandă a Comitetului Central, plecarea concurenţilor şi a profesorilor însoţitori la concursuri internaţionale de tipul Certamen Ciceronianum era aprobată de Elena Ceauşescu, factorul de decizie în chestiuni legate de învăţământ, cultură, ştiinţe. Lucrătorii Secţiei îi prezentau spre aprobare un mic dosar, conţinând numele parti­cipanţilor însoţite de o mică fişă biografică, şi date despre concurs.

GAZDA COMPETIŢIEI, FOST "PENSION DE DEMOAZELE"
Istoria liceului "Zoia Kosmode­mianskaia", gazda etapei naţionale a olimpiadei de limba latină, începea undeva în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Prima şcoală de fete - "Pensionat Domnesc de Demoazele" după cum suna denumirea iniţială, apăruse din iniţiativa domnitorului Barbu Ştirbei. În 1890, arhitectul Ion Mincu a proiectat clădirea şcolii, care până atunci funcţionase în mai multe locuri din Bucureşti. Construcţia lui Mincu există şi astăzi şi figurează pe lista monumentelor istorice. De-a lungul vremii şi-a schimbat de mai multe ori denumirea - Şcoala Centrală, Şcoala secundară de fete, Şcoala Marica Brâncoveanu (după numele soţiei voievodului Constantin Brânco­vea­nu), Liceul de fete nr. 10, Şcoala medie mixtă Zoia Kosmodemianskaia. În 1989 se numea Liceul de filologie-istorie Zoia Kosmodemianskaia.

OMAGIU EROINEI LUPTĂTOARE
Zoia Kosmodemianskaia era o figură legendară a istoriei Uniunii Sovietice. Povestea spune că Zoia, o tânără de 18 ani, membră a Comsomolului (organizaţia de tineret a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al cărei echivalent în România a fost Uniunea Tineretului Comunist), a luptat alături de partizani în timpul ocupării parţiale a URSS de armata ger­mană, şi că a murit eroic în "răz­boiul sfânt de apărare a patriei". Din Zoia Kosmodemianskaia, propaganda sovietică a făcut emblema lup­tă­torului pentru o cauză nobilă, răpus până la urmă de duşmani.

Citeşte mai multe despre:   s-au,   ceausescu,   nicolae ceausescu

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de