x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 15 septembrie 1989

15 septembrie 1989

de Cristina Diac    |    15 Sep 2009   •   00:00

Pretutindeni în ţară, în toate cele 27.557 de unităţi şcolare, începea noul an de învăţământ. La Iaşi,  cuplul Nicolae şi Elena Ceauşescu au deschis pentru ultima oară anul şcolar şi universitar. Despre încăr­că­tura simbolică a capitalei moldave a vorbit Ceauşescu la adu­narea populară din dimineaţa de vineri. După prânz, cei doi au plecat spre Suceava, umătoarea destinaţie de inspectat din programul lunii septembrie. Judeţele Ti­miş, Caraş-Severin şi Botoşani ra­portau producţii mari de floarea-soarelui. În cadrul "Zilelor culturii din Re­publica Democrată Germană", 15 septembrie a revenit muzicii.


EDIŢIE SPECIALĂ
De la ora 10 dimineaţa, posturile de radio şi de televiziune au avut o "ediţie specială", cum s-ar zice as­tăzi, pentru a prezenta în direct discursul de la Iaşi al singurului om "special" recunoscut ca atare. La adunarea populară din piaţa Ştefan cel Mare, în faţa a peste 100.000 de oameni, scria presa centrală, a vorbit în deschidere Maria Ghiţulică, prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid Iaşi. Deşi ocazionată de înce­perea anului şcolar, la miting n-au vorbit doar oamenii şcolii - profesori, elevi şi studenţi. Tovarăşei prim-secretar i-au urmat Mircea Anania, secretar al Comitetului de Partid al Întreprinderii de Material Rulant Paşcani, rectorul Politehnicii ieşene Cameluţa Beldie, Gheorghe Constantin, preşedinte la CAP Movileni, din partea studenţilor Liviu Pârvu, membru în conducerea Uniunii Aso­cia­ţilor Studen­ţilor Comunişti din Centrul Universitar Iaşi, apoi Gheorghe Buhac, director general al Combina­tului de Utilaj Greu.
A urmat la cuvânt înaltul oaspete, iar finalul, cu mulţumiri şi noi angajamente, i-a aparţinut tot Mariei Ghiţulică.


ÎNVĂŢAŢI, ÎNVĂŢAŢI ŞI IAR ÎNVĂŢAŢI, DRAGI PRIETENI!
Într-un foarte lung discurs, Nicolae Ceauşescu a făcut apel la trecutul glorios al municipiului de pe Bah­lui, l-a amintit fără să-i pomenească numele - pe domnitorul Ale­xandru Ioan Cuza, şi s-a arătat onorat să se afle la Iaşi în cel de-al 130-lea an scurs de la Unirea Principa­te­lor. Adresându-se elevi­lor şi stu­den­ţilor cu apelativul "dragi prieteni", vorbitorul a grăiat urmă­toa­rele: "De­oarece, practic, toţi copiii, toţi ti­nerii învaţă, adre­sez elevilor şi studenţilor, întregului tineret, che­marea de a învăţa, învăţa şi iar a în­văţa! Nu există astăzi obligaţie patri­o­tică şi revolu­ţionară mai înaltă de­cât aceea de a învăţa şi a învăţa, pentru toţi copiii şi tot întregul nostru ti­neret. Însuşiţi-vă, dragi prie­teni, cele mai înalte cunoştinţe! Fo­lo­siţi la maximum condiţiile create de par­tid, de statul nostru, de popor, pentru a putea învăţa şi vă însuşi cele mai minunate cunoştinţe din toate domeniile! Faceţi astfel încât să creşteţi ca buni şi înaintaţi ce­tă­ţeni ai României socialiste, să asiguraţi întotdeauna, în veci de veci - ca să mă exprim astfel -, existenţa pa­tri­ei şi poporului nostru, a limbii noas­tre, în rândul ţărilor independente ale lumii, împreună cu alte popoare!".


BUN VENIT BOBOCILOR ŞCOLII SUPERIOARE DE PARTID

În 1989, şi anul şcolar, şi cel universitar debutau deopotrivă la 15 septembrie. Începeau studiile şi cursanţii Academiei de Ştiinţe Social-Politice de la lângă CC al PCR, după cum suna denumirea oficială, mai cunoscută după numele "pa­tronului spiritual", socialistul Şte­fan Gheorghiu. Studenţii Academiei se pre­gă­teau pentru carieră politică de înalt nivel şi se deosebeau de colegii lor din alte instituţii de învăţământ superior. Diferenţa principală consta în faptul că înscrierea nu se făcea îndată după terminarea liceului. Studenţii erau recrutaţi dintre "oa­me­nii muncii", diploma de absol­vent de "Ştefan Gheorghiu" certifi­când statutul de activist cu studii su­perioare. O primă triere o făcea chiar partidul, care decidea astfel cine este demn şi cine nu să beneficieze de pre­gătire politică avansată. Dosarul de admitere trebuia să con­ţină obligatoriu solide recomandări din partea organizaţiei de partid din care făcea parte candida­tul, precum şi de la Comitetul Ju­deţean de Partid. Fi­resc, unele cereri erau respinse. Abia după ce se trecea hopul recomandărilor, candidatul se putea pre­zenta la examenul propriu-zis. În 1989, rector era Dumitru Popescu, fost şef al Secţiei de Propagandă şi Agitaţie, fost ministru al Culturii. Printre alţii, cursant al şcolii superioare de partid a fost şi disidentul Mircea Dinescu.  


IAŞI - FUNDU MOLDOVEI VIA SUCEAVA
La amiază, cei doi Ceauşeşti au ajuns pe calea aerului în judeţul Suceava. Îi însoţeau, ca şi la Iaşi, Emil Bobu şi Silviu Curticeanu. Primirea s-a făcut după tipic: i-a întâmpinat primul secretar Costică Stoica; s-a intonat imnul, oaspeţii au degustat pâine cu sare, şoimii patriei şi pionierii autohtoni le-au oferit buchete de flori. Într-o maşină deschisă, Ni­colae şi Elena Ceauşescu au str­ă­bă­tut apoi străzile principale din mu­ni­cipiul Suceava. După primirea oficială, elicopterul prezidenţial s-a ri­dicat a doua oară pe ziua respectivă, cu importanţi pasageri la bord. A zburat şi-a tot zburat, şi nu s-a oprit decât pe stadionul din Fundul Mol­dovei, unde avea treabă Ceauşeştii. În prezenţa ministrului Minelor, Iri­mie Catargiu, a lui Ioan Folea, şeful Centralei Geologiei Ceauşescu a inspectat Întreprinderea Minieră Fundu Moldovei, de unde se ex­tră­geau mi­nereuri neferoase. La Dum­bră­veni, cea mai mare comună din jude­ţul Su­ceava, a văzut Expoziţia reali­ză­rilor agriculturii judeţului Suceava, "vernisată" în prezenţa lui Constantin David, ministrul de resort.


SEARĂ DE JAZZ ŞI MUZICĂ CLASICĂ

În programul "Zilelor culturii din Republica Democrată Germană", ziua de 15 septembrie a fost dedicată muzicii. Vineri seară, la Ateneul Ro­mân a concertat Orchestra de Ca­me­ră a Filarmonicii din Halle. La Mu­zeul de Artă al RSR, muzicologul Petre Codreanu a comentat interpretarea dată de artişti români lu­cră­rilor a opt compozitori est-germani. La Sala de concerte a Radiodi­fuziunii, formaţia Pascal von Wro­blewski şi grupul Bajazzo au oferit un concert de jazz. În Iaşiul recent pă­ră­sit de Ceauşescu a cântat or­chestra de cameră din Berlin "Concertini muzici", iar dirijorul Herbert Ke­gel a condus orchestra Filarmoni­cii din Cluj.

×