16 mai 1989

La Palatul Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu primea oameni de afaceri japonezi. Din industrie, ştirile zilei erau amestecate, şi mai bune, şi mai rele.

Avioane TAROM se declarau gata să ducă turişti spre litoral şi în Delta Dunării. La fotbal, echipa României întrecea Bulgaria la un gol diferenţă, iar la Beijing, Mihail Gorbaciov întâlnea o le­gendă vie a comunismului chinez.

OAMENI DE AFACERI JAPONEZI PRIMIŢI DE CEAUŞESCU
Marţi, 16 mai, Nicolae Ceau­şescu, în calitatea sa de şef al statului ro­mân, întâlnea la sediul Consiliului de Stat participanţii la lucrările celei de-a 11-a sesiuni a Comitetului Economic Mixt România-Japonia, des­fă­şurate la Bucureşti. Partea ro­mâ­nă, în frunte cu Nicolae Ceauşescu, era interesată să crească volumul schimburilor comerciale cu toate ţările lumii, dacă s-ar fi putut. Japo­nia era şi atunci o mare putere economică pe plan mondial, şi Ro­mâ­nia avea tot interesul să o cultive.

RULMENŢII DE ALEXANDRIA, CU TEHNOLOGIE NIPONĂ
Pentru prima dată, ţara noastră stabilise relaţii diplomatice cu Im­periul Nipon în 1917. Relaţiile bila­terale au fost influenţate, fireşte, de evoluţiile internaţionale. O vreme au fost sistate, pentru a se relua în 1959. Cinci ani mai târziu, misiunile celor două ţări au primit statutul de am­basadă - maximul în ierahia di­plo­matică. În materie economică, Ro­mânia şi Japonia semnaseră în 1969 un acord comercial şi de navigaţie, în baza căruia întreprinderile din Ro­mânia puteau colabora cu firme ja­poneze. Bunăoară, fabrica de rulmenţi din Alexandria, judeţul Tele­or­man, înfiinţată în 1974, era dotată cu utilaje importate din Ţara Soarelui-Răsare. În 1989, la Alexandria se produceau rulmenţi atât pen­tru pia­ţa internă, cât şi pentru export.

SARCINI ŞI REALIZĂRI
La rubrica "În spiritul sarcinilor subliniate la Plenara CC al PCR", redactorii de la Scînteia s-au interesat la mai multe întreprinderi din ţară cum stau cu îndeplinirea pla­nului. Răspunsul, fireşte, a fost po­zitiv, şi numai bun de scos în titlu: "Producţia fizică, realizată ritmic, integral!" În mare, per ansamblul economiei, toată lumea stătea bine, realiza şi depăşea planul. Luând caz cu caz, în unităţile economice se găseau şi neîmpliniri. Situaţie sesi­zată şi sintetizată de creatorii de umor: deşi nimeni nu lucrează, totdeauna planul se realizează.

O VESTE BUNĂ, ŞI UNA REA
La 16 mai, una dintre protagonistele rubricii "stimaţi tovarăşi, mai sunt şi greşeli" - nescrisă cu litere pe hârtia tipografică, dar prezentă prin­tre rânduri -, a fost tocmai În­tre­prinderea de rulmenţi Alexandria, construită cu sprijin japonez. La faţa locului, corespondentul Scînteii ob­ser­vase o parte bună şi una rea. Partea bună era că întreprinderea făcuse mai mulţi rulmenţi decât scria în planul de producţie, sau, cel puţin, aşa declara sub semnătură Stan Ştefan. Partea rea - rulmenţii nou-nouţi rămăseseră "pe stoc" în magaziile şi depozitele fabricii. Din diferite motive, întreprinderea nu onorase obligaţiile contractuale de a livra o anumită cantitate de produse la termenele convenite între părţi.

NOUTĂŢI DE LA TAROM PENTRU SEZONUL ESTIVAL
Cu o zi înainte, sezonul turistic estival fusese oficial deschis. Înce­pând de la 16 mai, turiştii dornici
să-şi petreacă vacanţa la Marea Nea­gră sau în Delta Dunării puteau ajun­ge la destinaţie şi cu avionul. Zilnic, cu excepţia duminicilor, între Bucu­reşti şi Tulcea zburau două avioa­ne, unul dimineaţa şi altul
după-amiaza, acoperind zborurile RO 31/32 şi RO 35/36. TAROM îi mai anun­ţa pe cei care voiau să ajungă din Bucu­reşti la Constanţa că aero­navele cursei RO 143/144 aveau să zboare di­rect, fără escală la Tulcea.

MESERIA, ÎNAINTE DE TOATE
În 1989, învăţământul mediu şi superior trebuia musai legat de producţie. Teoretic, liceele şi facultăţile pregăteau specialiştii necesari eco­no­miei naţionale. Bunăoară, elevii Liceului Agroindustrial din Scorni­ceşti erau şcoliţi pentru meserii precum zootehnist, mecanizator, vete­rinar, horticultor-mecanizator fer­mă pomicolă, mecanic agricol, pre­pa­rator produse din carne, lapte, legume şi fructe. Ştefan Motcă, di­rec­torul liceului, explica cititorilor ziarului Scînteia ce înseamnă aceste meserii, care astăzi sună aproa­pe exotic: "meseria de zoo­teh­nist me­ca­nizator presupune specializări pentru creşterea fiecărei specii de animale domestice; meseria de horticultor-mecanizator presupune cu­noş­tinţe de legumicultură, pomicultură, floricultură".

DIN NOU EMINESCU
Din "suita de manifestări" dedicate Centenarului Mihai Eminescu, marţi, 16 mai, la Casa Culturii Re­pu­bli­cii Socialiste Cehoslovace, dr Li­busa Vajdova de la Academia Slovacă de Ştiinţe din Bratislava, a sus­ţi­nut prelegerea "Receptarea operei lui Mihai Eminescu în literatura cehă şi slovacă". Gazda manifestării - Casa Culturii Cehoslovace - conti­nua activitatea Institutului ceho-român apărut la Bucureşti în 1927 şi desfiinţat în timpul războiului.

ROMÂNIA ÎNTRECEA BULGARIA LA FOTBAL
Echipele de fotbal ale României şi Bulgariei se întreceau la Bucureşti pentru a-şi asigura participarea la Campionatul Mondial organizat în 1990 de Italia. Meciul s-a jucat pe stadionul Giuleşti din Capitală şi s-a terminat cu scorul de 2-1 în favoarea fotbaliştilor români.

ÎNTÂLNIRE ISTORICĂ LA BEIJING
Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice, vizita în acele zile China. Istoria relaţiilor sovieto-chineze era mai mult complicată decât lungă. În anii '60, între cele două forţe ale comunismului mondial începuse lupta pentru supremaţie. Prezenţa lui Gorbaciov la Beijing însemna că liderul sovietic avea planuri şi pentru dosarul sovieto-chinez. Marţi, 16 mai, l-a întâlnit pe Deng Xiao­ping, la acel moment preşedintele Comi­siei Militare a Comitetului Central al Partidului Comunist Chi­nez. Gazda avea în spate o carieră po­­litică lungă şi sinuoasă. Aflat suc­cesiv când în nucleul puterii, când pe marginea prăpastiei, Deng Xiao­ping era oricum o figură le­gen­dară a comunismului chinez.