x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

18 august 1989

0
Autor: Alexandra Zotta 18 Aug 2009 - 00:00
Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit cu noii ambasadori ai Republicii Portugheze şi ai Malaieziei în România. Flota românească s-a îmbogăţit cu un cargou. Senzaţional în învăţământul superior: o nouă sesiune de admitere. Femeile aveau liber la asortare.


MUSAFIRI LA SNAGOV
Program de vizită la vila de protocol de la Snagov. Ni­co­lae Ceauşescu s-a întâlnit cu ambasadorul Malaieziei, Za­­i­nu­ddin Abdul Rahman, şi cu ambasadorul Repu­blicii Portugheze, Carlos Macieira Ary Dos Santos. În ca­drul întâlni­rilor s-a vorbit despre relaţiile dintre Ro­mâ­nia şi ţările res­pective şi despre raporturile de colabora­re economică. Am­ba­sa­dorul Malaieziei a adus în di­s­cu­ţie vizita cuplului prezidenţial din 1982, "eveniment deo­sebit de important în evoluţia raporturilor dintre ce­le două ţări". Tot vineri şi tot la Snagov a fost primit şi Avercenko Boris Efimovici, reporter al ziarului sovietic Pravda, căruia Nicolae Ceauşescu i-a acordat un interviu.


SENZAŢIONALUL LA RUBRICA DE ANUNŢURI

Ministerul Educaţiei şi Învă­ţă­mân­­tului anunţa organizarea unui nou concurs de admitere în facultăţi în perioada 1-6 septembrie pentru ocuparea locurilor rămase libere după sesiunea din luna iulie. Op­ţi­u­nile din sesiunea de toamnă erau: Ins­titutele Politehnice din Bu­cu­reşti, Cluj-Na­po­ca, Iaşi şi Timi­şoa­ra, Institutul de Petrol şi Gaze din Plo­ieşti, Uni­ver­si­tă­ţile din Braşov, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ti­mi­şoa­ra şi Academia de Studii Economice din Bucureşti.
Ştirea - de senzaţie pentru ins­ti­tu­ţi­ile din învăţământul superior - era ex­pediată la rubrica de anunţuri. Nicăieri nu se spune că, în fapt, din nu se ştie ce motive se suplimentaseră locurile în respectivele instituţii. Ceea ce nu se întâmplase niciodată în ultimii ani!


TITLURI DE RUPT LIMBA

În ţară începuseră "manifestările politico-educative şi cultural-artistice prilejuite de aniversarea victoriei Re­vo­luţiei de eliberare socială şi na­ţi­o­na­lă, antifascistă si antiimperialistă de la 23 August 1944, măreţ eveniment istoric din viaţa poporului ro­mân, deschizător de eră nouă în de­ve­nirea socialistă a patriei".
Judeţul Cluj raporta simpozioane cu titluri în care-ţi rupi limba precum: "Revoluţia de eliberare socială şi na­ţi­o­nală, antifascistă si antiimperia­listă de la 23 August 1944 - începutul unei noi ere a istoriei naţionale", "Epoca Nicolae Ceauşescu, perioadă de gran­di­­oa­se realizări în economia Ro­mâ­ni­ei socialiste". În Dej, Gherla şi Huedin s-au limitat la "mese rotunde" care "au pus în lumină dinamismul fără pre­cedent, dezvoltarea multilaterală a societăţii româneşti, creşterea pres­ti­giului României în lume în cei 24 de ani de când în fruntea gloriosului nostru partid se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu". Nici vasluienii n-au fost mai prejos. în top a fost expunerea "Partidul Co­munist Român - conti­nuatorul celor mai înaintate tradiţii de luptă ale po­porului român pentru dreptate so­ci­a­lă şi libertate naţională, pentru progres şi civilizaţie", urmată de recitalul de versuri patriotice sub genericul "Slavă patriei şi partidului, iubitului nostru conducător tovarăşul Nicolae Ceauşescu".


LIBER LA ASORTARE

Revista Femeia îşi informa cititoa­re­le că, în luna august, la modă erau comoditatea, confortul şi simplitatea. Acestea conferă nota de originalitate a hainelor destinate doamnelor şi dom­nişoarelor. "Fiecare poate alege, poate combina după raţiunea şi gustul său veşmântul, în cazul nostru ro­chia care-i place. Cu funde şi cordoane late, subliniind o talie fină sau o siluetă neobişnuit de subţire, lejere, «pe lângă corp»", nota autoarea articolului. Cu o asemenea libertate de asortare, în prim-plan a trecut, din nou, stilul "chemisier", la care se adăugau noi caracteristici: umerii marcaţi, mâneci potrivit de largi sau chimono. Important este că aceste ţinute se potriveau unei ieşiri la spectacol, mersului în vizită sau la serviciu dimineaţa. În ceea ce priveşte co­loritul, acesta era cu dominante de smarald, ducând cu gândul la moda anului ce avea să vină - 1990.


PAVILION ROMÂNESC ÎN RD GERMANĂ

România participa la expoziţia horticolă internaţională de la Erfurt, în RD Germană. Pavilionul românesc cu­prindea o largă gamă de produse horticole, de pomi şi arbori fructiferi, legume, fructe, viţă-de-vie pentru stru­guri de masă, flori şi plante ornamentale, realizări ale industriei de pre­lucrare a produselor horti-viticole. Prin­tre oaspeţii de seamă ai pavili­o­nu­lui s-au numărat Horst Sindermann, membru al Biroului Politic al CC al PSUG, preşedinte al Camerei Po­pu­lare, Werner Krolikowski, membru al Biroului Politic, secretar al CC al PSUG, şi Bruno Lietz, ministrul Agricul­turii şi Silviculturii, dar şi alţi membri ai conducerii de partid şi de stat a RDG.


ROMÂNI SECONDAŢI DE SOVIETICI
Conform unui clasament întocmit de Federaţia internaţională de specia­litate, în fruntea celor mai buni hal­terofili din lume se afla, la categoria 100 kg, românul Nicu Vlad, cu 417,500 kg la totalul celor două stiluri. Locul al doilea era ocupat de sovieticul Ser­ghei Kopîlov - 402,500 kg. La categoria 60 kg, primul loc era adjudecat tot unui român: Atila Csanka - cu 290 kg la cele două stiluri, secundat de Mihail Suvaev (URSS) - 287,500 kg.


CARGOUL "GĂEŞTI" A FOST LĂSAT LA APĂ
Constructorii de la Şantierul naval Brăila raportau construcţia - cu trei săptămâni mai devreme faţă de gra­fic - a cargoului multifuncţional "Gă­eşti" de 8.750 tdw. Acelaşi cargo re­pre­zintă şi cea de-a 120-a lansare din 1972, când a fost construit pri­mul cargou de 4.500 tdw. Noua navă de producţie românească era dotată cu motor de 6.000 CP, realizat la Întreprinderea Constructoare de Maşini Reşiţa.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de