x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

18 iulie 1989

0
Autor: Vasile Surcel 18 Iul 2009 - 00:00
Dezvoltarea ştiinţei româneşti a fost una dintre ambiţiile declarate ale conducerii superioare de partid şi de stat a României socialiste. La 24 de ani de la aniversarea Congresului al IX-lea, presa vremii susţinea că "Proiectul Directivă privitor la dezvoltarea cercetării ştiinţifice, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic pe anii 1981-1985, precum şi direcţiile principale de evoluţie a acestui domeniu până în anul 2000, a fost elaborat cu aportul deosebit al tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu". În rest, reieşea că ţara toată s-a ocupat de depăşiri de plan.


HIBRIZII DE LA FUNDULEA

Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice "Fundulea" împreună cu staţiunile de profil au pus la dispoziţia unităţilor agricole peste 200 de soiuri de hibrizi rezistenţi la agenţii patogeni, dăunători, dar şi la condiţiile climatice nefavorabile. Datorită eforturilor cercetătorilor, în prezent 87% din suprafaţa cultivată cu porumb a ţării se folosesc hi­brizi româneşti.
La grâu această suprafaţă este de 99%, iar la orz şi floarea-soarelui procentul este de sută la sută. Dacă până în 1975-1976 pomicultura mai era tributară importului de material săditor, în prezent s-a ajuns să ex­porte pe piaţa externă, pomi altoiţi şi port-altoi. Astfel, în 1988 s-au produs peste 2.800 mii de pruni, peste 1.300 mii de vişini, peste 700.000 de nuci, 80.000 de aluni de cultură şi peste 40.000 de castani comes­tibili. Asemenea "realizări deose­bite" erau astfel interpretate pentru ziarişti de conducătorii Institutului de la Fundulea: "În conformitate cu concepţia secretarului general al PCR nu se poate vorbi de noua re­voluţia agrară fără dezvoltarea pu­ternică şi aplicarea în producţie a cuceririlor ştiinţei agricole".  

DEPĂŞIRI DE PLAN LA SUCEAVA
Într-o telegramă adresată tova­răşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul Judeţean al PCR Suceava raporta că industria judeţului a înde­plinit, în ziua de 18 iulie, planul de producţie- marfă aferent perioa­dei de trei ani şi opt luni din actualul cincinal. S-a obţinut o valoare su­plimentară de 2,2 miliarde de lei, concretizată într-o serie de produse destinate economiei na­ţi­o­nale şi exportului între care pirită, cupru şi zinc în concentrate, che­restea şi energie electrică. Planul la energie se depăşise dar sucevenilor li se în­trerupea, conform planului naţio­nal, zilnic curentul electric acasă!

EXPORT DIN RECUPERABILE

La Botoşani, în cadrul "Întreprinderii de producţie industrială şi prestări servicii" a fost lansată în activitatea de export o nouă secţie specializată în articole de sport şi de camping. Datorită solicitărilor, sec­ţia înregistrase până acum o de­pă­şire a planului de producţie cu peste patru milioane de lei, concretizată în livrarea a numeroase articole sportive specifice. De men­ţionat că nouă secţie valorifica, în principal, materialele recuperabile provenite de la "Întreprinderea de confecţii", "Întreprinderea textilă", "Integrata de in" şi "Filatura de fibre melană" din localitate.

CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ
Motonava "Donau Printzes" din RFG, venind pe Dunăre de la Regensburg, a străbătut Canalul Dunăre - Marea Neagră şi a acostat în Portul Constanţa. Cei 240 de turişti din numeroase ţări euro­pene, participanţi la croazieră, s-au declarat încântaţi atât de călătorie cât şi de escala făcută în Portul Constanţa, precum şi de posibilitatea de a vizita staţiunile turistice de pe malul Mării Negre. La întoarcere, nava a optat pentru acelaşi traseu, pe Canalul Dunăre- Marea Neagră, mai scurt cu 400 de kilometri decât cel clasic.  

SUNET ŞI LUMINĂ

Teatrul Mic a prezentat, în am­bianţa evocatoare a Rotondei Scriitorilor din Parcul Cişmigiu, spectacolul de sunet şi lumină "Cân­tăm România de astăzi". Scenaristul şi regizorul Constantin Dinescu a ales pagini din creaţia unor clasici ale căror statui se află în Ro­tondă: Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, Haşdeu, Vla­huţă, Maiorescu, Şt. O. Iosif, Coş­buc, Odo­bescu. Şi la care s-au adău­gat versuri semnate de către poeţi con­temporani. Au recitat Ol­ga Tu­dorache, Leopoldina Bălă­nu­ţă, Mariana Cercel, Maria Ploaie, Dan Condurache, Mitică Popescu, Vistrian Roman. Banda sonoră, alcă­tuită de Andrei Ghiorghiu a reunit cântece îndrăgite care evocă "mun­ca eroică a constructorilor socialismului, ai marilor ctitorii ale anilor noştri."  

PRETUTINDENI, TOTUL LA EXPORT!
Întreprinderile industriale şi uni­tăţile economice din judeţul Timiş "înscriu noi şi prestigioase fapte de muncă dedicate întâm­pinării zilei de 23 August şi a celui de al XIV-lea Congres al Partidului". "Detaliile" erau astfel con­sem­nate: "de la în­ceputul anului şi până în prezent, oamenii muncii timişeni au realizat un volum de producţie-marfă in­dustrială, peste plan, de 340 mili­oane lei din care, peste o sută cincizeci de milioane o reprezintă producţia oferită la export. "

SĂ TOT CÂNŢI ŞI SĂ DANSEZI!
 Sub genericul "Izvor de viaţă roditor", Centrul de Creaţie şi Cultură socialistă "Cântarea României" al În­treprinderii "23 August" din Bu­cu­reşti, în colaborare cu Ansamblul "Haţegana" din Hunedoara, a pre­zentat un amplu spectacol muzical-coregrafic. Au evoluat formaţiile artistice de amatori ale mega-firmei bucureştene, dintre care ansamblul folcloric "Faur", sub conducerea mu­zicală a lui Traian Târcolea şi coregrafia lui Marian Barbu şi Gheorghe Pancu. N-au fost uitate orchestra de muzică uşoară "Acord" şi grupul de dans modern "Ritmic". Stelele spectacolului (regizat de Gheorghe Corcan) au fost Ion Dolănescu, Tiberiu Ceia, Ileana Constantinescu, Mi­hae­la Runceanu, Trio Expres, Stela Po­pescu, Ştefan Bănică şi Alexandru Arşinel.

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de