x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

18 iunie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 18 Iun 2009 - 00:00

Scînteia a publicat un comunicat nesemnat contra mani­fes­tărilor din Ungaria. A fost Ziua Aviaţiei Ro­mâ­ne, marca­tă prin articole de presă. În plină du­mi­nică, la se­ce­rişul cerealelor s-a lucrat zi-lumină. S-a re­des­chis "Rotiseria Nicoreşti", nou etalon al alimentaţiei publi­ce bucureştene.



ANTISOCIALISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI
În mare tensiune s-a lucrat Scînteia apărută în acea zi! În stil specific epocii, întreg numărul a fost adaptat evenimentelor maghiare de la 16 iunie. Nicăieri nu există vreo relatare asupra celor întâmplate cu două zile în urmă la Budapesta, nici în toamna lui 1956. Nu se relatează nimic despre capii şi scopurile manifestărilor "antiromâneşti". Că se întâmplă ceva grav semnalizau două comunicate publicate pe pagina a patra. Erau intitulate ambiguu "În legătură cu gravele manifestări antisocialiste, revizioniste şi antiromâneşti care au avut loc la Budapesta" şi "De la Ministerul Afacerilor Externe". Ce anume fusese acolo? - se răspundea prin zvonuri, veşti contradictorii venite din Ardeal şi comentarii ascultate la Radio Europa Liberă.
Conţinutul ziarului e astfel alcătuit, încât să difuzeze mesajul "unităţii întregului popor" în jurul lui Ceauşescu.


DUMINICA, LA SECERIŞ

"La cel mai înalt nivel de organizare", conform Scînteii, s-a lucrat la finalizarea recoltării orzului şi debutul de seceriş al grâului. La panoul fruntaşilor au fost judeţele Timiş ("un exigent examen înaintea campaniei grâului"), Arad ("combinele sunt dirijate operativ spre lanurile coapte"), Mehedinţi ("grija deosebită pentru calitate"), Ialomiţa ("în scurt timp - a doua cultură") şi Constanţa ("fiecare oră bună de lucru, folosită din plin").


ZIUA AVIAŢIEI, SĂRBĂTOARE PRIN MUNCĂ
"Puternice, cutezătoare, aripile patriei", scrie maiorul Dumitru Amariei, elogiind elita aviatorilor. Ca şi minerul, siderurgistul sau în­văţătorul la ziua breslei lor, aviatorul s-a sărbătorit prin muncă. L-a cinstit nu pe sfântul protector al meseriei sale, ci pe patronul tuturor - "genialul ctitor al României socialiste moderne, marele Erou al neamului românesc, tovarăşul Nicolae Ceau­şes­cu".
Prilejul a fost potrivit pentru evidenţierea fruntaşilor - compania TAROM. În 1987 şi 1988 ocupase locul I în întrecerea socialistă pe ramură. Obţinuse, în consecinţă, Ordinul Muncii clasa I. Dar... cu cine-o fi concurat, oare?!  


OMUL ŞI VIAŢA RAŢIONALĂ
În decursul anilor '80, nu s-au pu­blicat în ziare raţiile la care aveau dreptul românii la carne, ouă, zahăr, făină, ulei sau pâine. Acestea erau diferite, în funcţie de judeţ şi chiar de perioadă. Sfaturile de consum alimentar limitat şi viaţă raţională păreau însă revoltătoare, în contextul interdicţiilor amintite. Rubricile de presă care pledează însă pentru viaţă sănătoasă conţin îndemnuri valabile pretutindeni în era modernă: renun­ţarea la fumat, gimnastica şi mersul pe jos, alimentaţia raţională şi la ore regulate, igiena corporală şi legătura cu natura.


STUDENŢII LAUREAŢI LA CLUJ
În Casa de Cultură a Studenţilor de la Cluj-Napoca s-a ţinut Gala laureaţilor Festivalului artei studenţeşti. Spectacolul a fost, de asemenea, "manifestare" a Festivalului Naţional "Cântarea României". "Nu ştiai ce să admiri mai întâi în acest spectacol de înaltă ţinută artistică, taragotul unic al lui Dumitru Fărcaş, dansul popular "Haba", condus cu atâta pricepere de vechiul animator Laurenţiu Hodorog, umorul debordant al brigăzii artistice "Bum" a Facul­tăţii de mecanică sau momentul comemorativ "Mihai Eminescu", în care studenta Ioana Morcoase s-a distins prin recitările sale vibrante", menţionează Scînteia.    

BUNICI ŞI NEPOŢI, LA RUGI ŞI NEDEI
În multe localităţi rurale transil­vă­nene şi bănăţene au fost  petreceri folclorice. Centrele judeţene de cultură şi îndrumare a creaţiei populare inclu­seseră de câţiva ani tradiţionale nedei şi rugi în calendarul "manifestărilor cultural-educative". Oamenii petreceau, invitând la mese mari şi bogate copiii, neamurile şi prietenii de departe. Sărbătoarea era, la origine, coroborată cu hramul bisericii din sat.
În 1989, oficialităţile comunei se îngrijeau să clădească o scenă în aer liber şi să alinieze la start formaţiile folclorice ale "Cântării României". După două-trei momente solemne de "educaţie  revoluţionară", petrecerea intra în albia ştiută a sărbătorilor vechi: - ospăţ cu bucate şi băutură în bătătura sau la marginea satului, muzică, dans şi voie bună până noaptea târziu. Şi petreceau, împreună, toate generaţiile.   


IEŞIRE LA  "NICOREŞTI"
După "semnalul" de pe ultima pagină a revistei Flacăra că s-a redeschis Rotiseria "Nicoreşti" din Piaţa Rosetti, neîncăpător a fost localul duminică. Din tagma celor cu meserii unde, dacă nu curge, pică, erau mulţi bucureşteni practicanţi de "ieşiri" în localuri şi plimbări duminicale la munte sau la mare. Doctorii, coafezele cu vad, respon­sabilii de magazine, func­ţionari în centralele industriale nu puteau "economisi" la CEC, căci te lua controlul pe "ilicit". Nici investiţii în maşini sau case nu puteau face, căci legile vegheau strict asupra limitelor proprietăţii private.
Unii ca aceştia se înghesuiau la "cadrul plăcut şi reconfortant" al renovatei Rotiserii "Nicoreşti". În "haină nouă", scria Flacăra, localul avea 60 de locuri şi trei salonaşe. Specialitatea casei - "delicioasa ruladă Nicoreşti" (piept de pasăre umplut cu ficăţei de pui).  

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de