19 decembrie 1989

Vizita lui Nicolae Ceauşescu în Iran era în toi. În România, situaţia cuplului prezidenţial arăta din ce în ce mai rău. În lipsa preşedintelui, la Cabinetul 2 s-a lucrat pe brânci. În presă, nici un cuvânt despre evenimentele de la Ti­mi­şoara. Doar "noutăţi" din industrie, agricultură şi cultură. Debuta centenarul Ion Creangă.


LA MUZEUL DE COVOARE PERSANE
Marţi, 19 decembrie, Nicolae Ceauşescu îşi petrecea a doua zi a vizitei oficiale în Iran. În cursul dimineţii, preşedintele român a vi­zitat unităţi economice şi culturale din Teheran "care au prilejuit cunoaşterea nemijlocită a rezultatelor eforturilor pe care poporul iranian le depune în vederea dezvoltării economico-sociale a ţării". Vizita a început la complexul "Iran Khodro", unde directorul Davood Mirkham i-a prezentat oaspetelui autobuze, microbuze şi autoturisme. Delegaţia de la Bucureşti a trecut apoi pe la Muzeul de covoare, fala Iranului. Colecţia de covoare (cele mai vechi datau încă din secolul al XVI-lea) trebuie să îl fi impresionat pe "Tovarăşul". La faţa locului a primit şi detalii despre secretele tehnicii ţesutului. "La despărţire, scria Scînteia, gazdele au exprimat preşedintelui Nicolae Ceauşescu calde mulţumiri pentru onoarea deosebită ce le-a fost făcută şi l-au rugat să semneze în cartea de onoare a muzeului."


CEAUŞESCU, MEDIATOR ÎNTRE IRAN ŞI IRAK
După-amiază, "Tovarăşul" a convorbit cu Ali Akbar Velayati, mi­nistrul de Externe al Iranului. Discuţiile au avut loc la Palatul Saadabad, reşedinţa oferită preşedintelui român pe timpul vizitei.
S-a vorbit despre realizarea unor acorduri depline între Iran şi Irak în vederea instaurării păcii în regiune, despre remedierea situaţiilor din Orientul Mijlociu şi Afghanistan. "Convorbirile au evidenţiat faptul că, în majoritatea problemelor vieţii internaţionale actuale, Ro­mâ­nia şi Iranul au poziţii comune sau apropiate, ceea ce creează condiţii pentru dezvoltarea şi mai puternică a colaborării şi conlucrării româno-iraniene pe arena inter­na­ţională", se scria în co­mu­nicatul oficial redactat la finele întrevederii.


CENTENARUL ION CREANGĂ
Muzeul Literaturii Române din Bucureşti vernisa expoziţia "Universul creaţiei lui Crean­gă", manifestare premergătoare centenarului scri­itorului. Vizitatorii puteau admira creaţiile pictoriţei ieşene Aurora Năforiţă, laureată a Festivalului naţional "Cântarea României". Şi la Sala Dalles se pregătea o expoziţie. Tot în cinstea povestitorului din Humuleşti. Puteau fi vizionate manuscrise, ediţii de autor, antologii critice şi mărturii documentare. Şi teatrele de păpuşi şi marionete puneau în scenă adaptări ale poveştilor lui Creangă. Bunăoară, la Teatrul de păpuşi din Constanţa puteau fi urmărite "Capra cu trei iezi", "Povestea porcului" şi "Harap-Alb". La Bucureşti, Teatrul Ion Creangă "colinda" şcolile şi grădiniţele, cu un spectacol din lumea naratorului moldovean.


FURAJUL UNIC, CHEIA SUCCESULUI LA PRODUCŢIA DE LAPTE
La sfârşit de an, ziarul Dobrogea Nouă, din judeţul Constanţa, "pusese" de-o anchetă. Subiectul? Ineficienţa vacilor de la CAP Cerchezu. În depozitul de furaje se aflau, mai scria ziarul, peste 750 tone fân, 2.810 tone suculente şi 1.408 tone grosiere. Şi totuşi, producţia zilnică de lapte nu depăşea 3,4-4 litri pe vacă furajată. La producţia anuală, CAP Cer­che­zu stătea la fel de prost. Doar 1.500-2.000 litri, comparativ cu "alte unităţi similare din judeţ care obţin anual peste 4.500-5.000 litri lapte de la o vacă". Dar nu era vina bietelor cornute. Ci a conducerii fermei, care neglijase aplicarea "indicaţiilor preţioase". Furajul unic, scria ziarul, era cheia succesului. "Deşi bucătăria furajeră se află în stare bună, în hrana animalelor încă nu s-a introdus furajul unic, aşa cum s-a indicat, pentru asigurarea cantităţilor necesare de proteină şi unităţi nutritive."


OFERTE DE REVELION PE VALEA PRAHOVEI
Au apărut ofertele turistice pentru Crăciun şi Revelion. În staţiunea Felix, un sejur de 12 zi­le, în perioada 23 decembrie 1989-3 ianua­rie 1990, costa 2.489 lei pentru cei care alegeau cazarea la hotelul "Internaţional" (categoria Lux) şi 2.048 lei la hotelul "Lotus" (categoria I). Se asigurau cazarea, masa, meniul de Revelion şi tratamentul. La Herculane, un sejur de o săptămână (în perioada 27 decembrie-2 ia­nuarie) costa 1.818 lei. La Borsec, 5 zile de concediu, cazare la vile şi transport cu trenul scoteau din buzunarele românilor 1.102 lei.


NOUTĂŢI DE LA "ASCENSORUL"
"Ascensorul" din Capitală pregătise pentru 1990 servicii "variate şi îmbunătăţite". Cel puţin aşa se lăuda conducerea întreprinderii. În primul rând, se plănuia modernizarea lifturilor prin înlocuirea vechilor panouri de comandă cu altele, multifuncţionale, cu microcomandă. "Avantajele le constituie fiabilitatea mai mare, posibilitatea de depanare rapidă, dimensiunile de cinci ori mai mici, economiile de materiale, în primul rând neferoase", scria Informaţia Bucureştiului. Printre primii beneficiari se numărau locuitorii din zonele Pionierilor, Ştirbei Vodă şi Calea Victoriei. Tot la "Ascensorul" au fost fabricate dispozitive de deschidere prin telecomandă, amplasate la uşa de la intrare în scara blocului, şi platforme cu chepeng, care puteau ridica, la înălţimea de 5 m, o sarcină de 100 kg.
Tot la capitolul "noutăţi", se anunţa inaugurarea celor două centre de service pentru aparate electronice de uz casnic (Făinari nr. 26 şi Socului nr. 10).