x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

20 iulie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 20 Iul 2009 - 00:00

Presa a "relatat" vizita condu­că­torilor în judeţul Constanţa. Din re­şe­dinţa de vară de la Neptun, Ceau­şescu şi-a continuat "activitatea neobosită". Taberele pioniereşti, uteciste şi studenţeşti funcţionau la capacitate maximă.



"MÂNCĂRIME" COMBINATĂ
"Mâncărimea" - ce i-o atribuiau lui Ceauşescu demnitarii din vechea gardă de ilegalişti - nu l-a părăsit nici la Neptun, unde-şi mutase de la 15 iulie toată curtea. Astfel că presa zilei a relatat, în şablonul tipic, vizita de lucru efectuată cu o zi în urmă în judeţul Constanţa.
Fusese o vizită combinată a obiectivelor "revolu­ţiilor" industrială şi agrară în curs. Nicolae şi Elena Ceauşescu vizitaseră podul de la Mangalia şi unităţi agricole din consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste Albeşti şi "23 August".

UN POD ÎN 250 DE ZILE  
Ceauşescu s-a asigurat astfel că recoltele sunt mirobolante, iar podul a fost bine construit.
În numai 250 de zile. Prin el se scurtase cu 11 km distanţa dintre localităţile Mangalia - 2 Mai - Vama Veche. Se asigura astfel şi accesul direct al "miilor de constructori na­vali din Mangalia" la Fabrica de construcţii şi reparaţii de nave "2 Mai".

PRIMIRI LA NEPTUN
A vizitat România general-colo­nelul Horst Brunner, şeful direcţiei principale politice a Armatei Populare Naţionale a RD Germane. A fost primit de Nicolae Ceauşescu la reşe­dinţa sa din Neptun. Tot acolo, am­basadorul Republicii Ecuador, Fernandez Cordova Ponce Marcelo, i-a prezentat scrisorile de acreditare.
Şi alţi demnitari au avut întreve­deri cu personalităţi de peste hotare. Preşedintele Marii Adunării Naţio­nale, Nicolae Giosan, s-a întâlnit cu delegaţia parlamentară braziliană condusă de Luiz Henrique da Silveira. Iar ministrul Industriilor din Repu­blica Arabă Siriană, Antoine Jou­bra­ne, a convorbit la Bucureşti cu Ion Radu, viceprim-ministru al Guvernului, şi Eugeniu Rădulescu, ministrul Industriei Construcţiilor de Maşini.

RAPIŢĂ ŞI MAZĂRE BOABE ÎN TELEGRAME

Pe ogoare se recolta din plin. Cele mai mari recolte din istoria României şi, dacă te-ai lua după Scînteia, - de ce nu?! -,  din istoria umanităţii. Fapt unic în istorie e cert obiceiul de a-i ra­porta conducătorului ţării rezultatele fiecărei culturi la hectar. Poţi să-ţi închipui cum seara, pe ultima tarla recoltată, se strângea adunarea gene­rală a cooperatorilor pentru compunerea telegramei. Presupui, logic, că odată treaba sfârşită, zoreau la poştă s-o expedieze. Comedia îşi avea continuarea la Bucureşti. Conform regulamentelor Poştei Române, telegrama era înmânată direct destinatarului. Asta înseamnă că la sediul CC ajungeau telegrame cu sacii. Iar Tovarăşul semna uşurel de primire şi le citea. După lectură le transmitea la ziar. Astfel că a doua zi, dis-de-dimi­neaţă, toţi cititorii aflau că, nu mai departe de ieri, judeţul Giurgiu a încheiat recoltatul la mazăre boabe cu o medie de 4.300 kg la hectar. Iar la rapiţă, fruntaşi sunt teleor­mă­nenii, cu 3.450 kg la hectar.

NĂVODARI 1989

Teoretic, orice şcolar, licean sau student dispunea de posibilitatea unei porţii de vacanţă în tabără. O serie dura 12 zile. Cele mai râvnite erau taberele la mare - Năvodari şi Eforie pentru cei mici, Costineşti pentru studenţi.
La Năvodari, fiecare serie aduna un furnicar de 8.000 de copii. În total, pe întregul sezon al vacanţei de vară,  90.000 de elevi. Revista Flacăra descrie astfel surprizele ce-i aşteaptă pe micii oaspeţi ai Nă­vo­darilor: "O multitudine de acţiuni educative, manifestări cultural-ar­tistice, întreceri sportive şi dru­meţii spre cele mai pitoreşti locuri, în­tâlniri cu oameni de cultură, ştiinţă şi artă, cu pionieri din judeţul Constanţa". Şi nu în cele din urmă "o serie de concursuri aplicative şi festivaluri artistice pioniereşti între care «Omagiu patriei şi partidului, conducătorului iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu», «Copiii lumii doresc pacea» şi altele".    

"STINGEREA" ŞI "LA CAREU"
 Biletele gratuite erau pentru premianţi, câteva bucăţi pentru fiecare şcoală generală şi liceu. Patru sute şi ceva de lei plăteau altfel părinţii elevului ca să-l trimită în tabără la mare. În programul zilei erau şi plaja, şi scăl­datul în mare. Cinci minute cu faţa în sus, alte cinci pe burtă, şi tot atâtea pe fiecare "dungă" dura, după fluierul comandantului taberei,  programul băii de soare... Fericiţii erau selectaţii pentru "cordon". Ieşeau şi intrau înaintea celorlalţi în valurile mării.
În taberele de liceeni, suplimentar programului celor mici era "distrac­ţia" unor dimineţi de careu. Cei care nu fuseseră găsiţi în patul lor după ora "stingerii" erau muştruluiţi în faţa întregii tabere adunate-n careu. Între timp le erau înştiinţaţi telefo­nic părinţii să vină să-şi ridice odras­lele indisciplinate. Până începea anul şcolar, pe adresa şcolii sosea şi pro­punerea scăderii notei la purtare a liceenilor caree-şi prelungeau, sub vraja lunii, "trăirile adolescentine".

UN PREŞEDINTE PENTRU LINIŞTEA POLONEZILOR

Cu o zi în urmă, generalul Wojciech Jaruzelski, secretar general al PMUP, devenise şi preşedintele Po­loniei. Cele două Camere ale Adu­nării Naţionale - Seimul şi Senatul - îl votaseră cu majoritate de vo­turi, a transmis agenţia PAP. Mulţu­mind de "cinste", în discursul de învestire "s-a referit la problemele cu care se confruntă Polonia actuală, la sarcinile dezvoltării economico-so­ciale a ţării în perioada următoare, subliniind necesitatea ridicării eficienţei economice, promovării consecvente a principiilor echităţii so­ciale... etc".
Să facă, adică, ce zicea că face şi pre­şedintele-secretar general comandant suprem Ceauşescu. Jaruzelski "uitase" doar să-i copieze modelul de sceptru!

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de