x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

20 iunie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 20 Iun 2009 - 00:00

Telegramele victoriei adresate secretarului general de pe frontul recoltei au continuat. Telegrafic au promis "ripostă fermă provocărilor fasciste, antisocialiste şi antiromâneşti" şi adunările populare contra "revizio­nismului" maghiar. Liceenii citau în "oracole" scrisorile de dragoste ale lui Eminescu.



ZI DE ZI ŞI CEAS DE CEAS
Cu acest stereotip consacrat al discursului public, România liberă şi-a început relatarea despre "efortul maxim la seceriş". Acelaşi ziar a transmis şi lozincile muncilor zilei: "În acest an, există condiţii să se obţină cele mai mari producţii atât la orz şi grâu, cât şi la celelalte culturi; Fiecare zi, fiecare oră bună de lucru trebuie folosită din plin la seceriş; Recoltarea cerealelor păioase trebuie să se facă în limitele perioadei optime, astfel ca nici un bob să nu se piardă; Şi spicele căzute rămase în urma combinelor se cer strânse cu grijă; Tot ce s-a recoltat în cursul zilei trebuie să ajungă până seara în bazele de recepţie; Mai multă operativitate la semănatul culturilor duble".

VOCEA TRANSILVANIEI
Comitetele judeţene Arad, Bihor, Maramureş, Cluj, Satu-Mare şi Sălaj fuseseră desemnate să organizeze adunări de ripostă la "revizionismul" maghiar. După indicaţiile primite de la consilierul cu presa al lui Nicolae Ceauşescu, au fost nominalizaţi vorbitorii, concepute "luările de cuvânt" şi redactate telegramele pentru se­cretarul general.
Citarea lor în presa centrală a semănat, fără îndoială, panica în toată ţara. Iată ce scria, printre altele, în telegrama expediată în numele Întreprinderii de Metale Neferoase Baia Mare: "În numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din întreprindere, respin­gem categoric orice amestec în treburile interne ale ţării noastre, din partea oricui ar veni, încercările de a denatura adevărul istoric, de a repune în discuţie hotărârile tratatelor de pace. Nu am admis şi nu vom admite nimănui să denigreze rezultatele obţinute în construcţia socialismului, să semene discordie între oamenii muncii, promovând idei şi concepţii naţio­naliste, revanşarde, iredentiste".

LECŢII DE DRAGOSTE
Presa a continuat să publice în "Anul Eminescu" articole despre viaţa şi opera poetului naţional. Liceenii se inspirau în completarea "oracolelor" din corespondenţa lui Eminescu cu Veronica Micle. "Eşti îndrăgostit, cât vrei să ţină dragostea ta?", întreba "oracolul". Toată viaţa, răspundea băiatul cu numărul 7, adresându-se fetei de pe linia 11 a ca­ietului dictando cu vorbele lui Eminescu: "Tu ştii, dulce şi nobilă amică, că în sentimentul de care-ţi vorbesc nu e nimic banal care să aibă ceva comun nici cu teoria plăcerii, nici cu platitudinile unei tinereţi necorupte. Nici tinereţea, nici frumuseţea ta, nici virtuţi sufleteşti, nici graţii fizice nu au cauzat acelei simţiri care a aruncat o umbră adâncă asupra vieţii mele întregi".

URMEAZĂ STAŢIA OBOR!
"Ritmuri înalte pe şantierele me­trou­lui", a consemnat România liberă despre constructorii care, în cinstea săr­bătorii de 23 August, şi-au depăşit an­gajamentele luate. În viitoarea sta­ţie Obor, paralel cu lucrările de finisaj a început mon­tarea căii de rulare. De­curg bine şi finisajele staţiei Piaţa Mun­cii: acolo tocmai s-a montat planşeul fals.

STELA ŞI ARŞINEL - ULTIMELE SPECTACOLE
Teatrul satiric muzical "Constantin Tănase" a anunţat, pentru sfârşitul săptămânii, ultimele spectacole ale stagiunii susţinute la Sala Polivalentă. Vedetele spectacolului "Artiştii şi Boema" erau Stela Popescu şi Alexandru Arşinel. Autori - Mihai Maxi­milian şi Vasile Veselovski, regizor Biţu Fălticineanu. Cântau în spectacol Adrian Daminescu, Marcela Alexandru, Luminiţa Raclariu, Duo Adagio Forte şi un cuplu de mare succes printre adolescenţi - Dana Bartzer şi Dan Creimerman.

CADOUL LUI BEBE
"Ciprian-Ionuţ Puiu prinde al doilea trandafir în buchetul vieţii. Familia lt. col. Oprişescu Ion - Bunu şi Buni îi urează La mulţi ani!"
Ciprian-Ionuţ Puiu a fost singurul copil din acea zi felicitat astfel la scară naţională. "Pile" serioase au avut Bu­nu şi Buni lt. col. Oprişescu pentru a-şi face asemenea cadou în numele odo­rului de nepot. Trandafir sau la­lea, tuberoză ori garoafă - o nouă floare la  "buchetul vieţii", publică şi nemuritoare, la rubrica micii publicităţi.  

"OŢEL ŞI PÂINE" DE CORNEL NISTORESCU
Cel mai bine cotat jurnalist de reportaj era talentatul Cornel Nistorescu. "Oţel şi pâine", publicat în ultimul număr din Flacăra, începea astfel: "Stă lumea la ferestre şi în balcoane privind cu nesaţ şi nostalgie orizontul. În spatele lor - fluviul, galben încă, încărcat cu mâlurile fine de primăvară clipocind în maluri şi bordaje şi respirând amărui prin plămânii plângători ai sălciilor îmbătrânite. Ca dintr-o colonie adusă de apă, oamenii scrutează depărtările câmpiei. E o plăcere aproape fiziolo­gică. Aşteaptă ceva de la acest orizont din care au răsărit şi ei. Un semn, o umbră, un sunet, o lumină". Farmecul orizontului astfel sorbit nu-i pe Amazon ori pe Sena, ci în Călăraşi. "Cetatea de foc de la marginea Câmpiei Române", noul oraş agroindustrial, producător fruntaş la oţel şi la pâine.

CRIMELE LUI BERLUSCONI  
Săptămânalul italian L'Expresso - citat de revista "Flacăra" - a pu­blicat rezultatele unei anchete asupra violenţei difuzate de televi­ziune. "Într-o săptămână, citează publicaţia românească, de la prânz la miezul nopţii, cele trei posturi naţionale şi cele trei particulare ale lui Silviu Berlusconi (proprietarul Clubului Milan, printre altele) au difuzat: 130 de asasinate, 122 schimburi de focuri, 105 agresiuni, 113 ameninţări cu mână armată, 25 de masacre, 4 episoade de tortură, 10 răpiri şi sechestrări de persoane, 5 sinucideri, 21 de accidente mortale, 4 scene de violenţă sexuală şi scena care a scandalizat întreaga Italie, momentul administrării drogului. În total, 552 scene violente cu o medie de 80 pe zi."      

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de