x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

21 aprilie 1989

0
Autor: Ilarion Tiu 21 Apr 2009 - 00:00

Muncitorii din fabrici şi uzine au fost scoşi la manifestaţii de stradă, pentru a marca festiv achitarea îm­pru­muturilor externe. După calificarea în finala Cupei campionilor eu­ropeni, echipa Steaua Bucureşti a aflat şi brigada de arbitri, compusă din cavaleri ai fluierului din Germania Federală. Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii a ajuns la Craiova.



ROMÂNIA, ÎN SĂRBĂTOARE DUPĂ ACHITAREA DATORIILOR
România se afla sub euforia "manifestaţiilor cetă­ţe­neşti" de proslăvire a "construcţiei socialismului" şi de oma­giere a lui Nicolae Ceauşescu, organizate după anun­ţarea oficială a achitării datoriei externe. Re­gimul a re­gizat o serie de evenimente care să-i ţină pe români în pri­ză şi să le dea impresia că asistau la un moment istoric - du­pă convocarea Plenarei CC al PCR şi a sesiunii speciale a Marii Adunări Naţionale, la 19 aprilie 1989 s-a organizat "marea adunare a oamenilor muncii din Capitală". 120.000 de lucrători de la toate întreprinderile Bu­cu­reştiului au fost aliniaţi în faţa Comitetului Central pentru a asculta cuvântarea tovarăşilor din conducerea partidului şi a sta­tului. Primul care şi-a ţinut discursul a fost Ni­colae Ceau­şescu: "Plenara Comitetului Central al parti­dului şi sesiunea Marii Adunări Naţionale au prilejuit şi un scurt bilanţ al realizărilor poporului nostru  pe calea construcţiei socialiste - şi putem afirma cu îndrep­tăţită mân­drie că poporul român, în deplină unitate, sub con­du­cerea gloriosului nostru partid, a reuşit să obţină succese remarcabile în făurirea socialismului şi în ridicarea nivelului său de trai material şi spiri­tual, în dezvoltarea ştiinţei, culturii, în întărirea independenţei şi suver­a­ni­tă­ţii României.
Cred că puţine ţări din lume pot să prezinte realizarea, în 45 de ani, a creşterii industriei de 135 ori, din care numai după Congresul al IX-lea, în 1965, de 120 ori. Tot în aceeaşi perioadă am realizat în agricultură - organizată pe baze socialiste, coope­ratiste - o creştere a producţiei de circa 10 ori, din care de peste 6 ori după Congresul al IX-lea".
Acelaşi discurs triumfalist l-au expus şi ceilalţi vorbitori, preamărind evoluţia României după venirea la putere a lui Ceauşescu în 1965.

OAMENII MUNCII DIN CLUJ, ALĂTURI DE CEAUŞESCU

Manifestaţia din Bucureşti a fost urmată de zeci de demonstraţii în marile oraşe ale României. Spre exemplu, în Cluj-Napoca, respon­sabilii cu propaganda au convocat circa 80.000 de muncitori de pe platformele industriale, care i-au prezentat omagii lui Nicolae Ceauşescu. Printre vorbitori s-a numărat şi Mihai Tălpeanu, directorul Combinatului de utilaj greu din localitate, care a spus: "Împreună cu întregul popor am luat cunoştiinţă cu deosebită sa­tisfacţie şi mândrie patriotică de marea realizare a poporului român: plata integrală a datoriei externe, ceea ce dovedeşte forţa şi vitalitatea economiei noastre naţionale, jus­teţea şi realismul partidului nostru. Ne exprimăm angajamentul revo­luţionar şi hotărârea fermă de a acţiona cu toată puterea şi energia creatoare pentru trans­pu­ne­rea în viaţă a istoricelor hotărâri ale Congresului al XIII-lea şi a Conferinţei naţionale a partidului, astfel încât să întâmpinăm cu rezultate deosebite, în toate domeniile de activitate, ziua de 1 Mai".

STEAUA BUCUREŞTI, DIN NOU ÎN ELITA FOTBALULUI EUROPEAN
Fobalul românesc de club se afla din nou în sărbătoare, după calificarea echipei Steaua Bucureşti în finala Cupei campionilor europeni. Formaţia din Capitală trecuse de Galatasaray Istambul, după egalul
(1-1) obţinut la 19 aprile la Izmir, în condiţiile în care la Bucureşti învin­sese cu 4-0. Pe 21 aprile s-au stabilit arbitrii finalei. Aşadar, meciul pentru titlul european avea să se joace la Barcelona între AC Milan şi Steaua Bucureşti, pe 24 mai, având la centru o brigadă condusă de Karl-Heinz Tritschler, din Germania Federală.

LUNA CĂRŢII ÎN ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII
Evenimentul, desfăşurat sub egida Consiliului Culturii şi al Educaţiei Socialiste, a ajuns la aşezămintele culturale ale sindicatelor din judeţul Dolj. Astfel că, la Complexul CFR, "Electroputre", Combinatul Chimic, întreprinderile Oltcit, de Utilaj greu, Confecţii şi Mecanică şi Material Rulant au fost organizate expoziţii de carte şi dezbateri având ca temă "Opera secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu - mobilizator program de muncă şi acţiune revoluţionară pentru partid, pentru întregul popor".
La Combinatul Chimic Craiova au avut loc lansările a două volume recent apărute la Editura "Scrisul Românesc" (din aceiaşi localitate) - romanul "Neuitatele amurguri" de Romulus Diaconescu şi cartea de ştiinţă "Teoria energostructurală - o nouă concepţie a fenomenului acidobazic", semnată de prof. univ. dr Ioan Burnea şi dr Lucia Burnea.

INVESTIŢII ÎN EXPLOATAREA PĂDURILOR DIN JUDEŢUL IAŞI
Pentru muncitorii forestieri ai judeţului, IFET Iaşi a construit prima tabără mobilă, cu spaţii de cazare şi servire a mesei. Construcţia era prevăzută cu bucătărie, sală de mese şi un dormitor de 12 paturi. Muncitorilor forestieri nu le lipsea nici instalaţia de apă, de iluminat şi de încălzire, utilităţi curente incluse în tabăra mobilă de către specialiştii de la IFET. Acest ansamblu era proiectul pilot numai, în perioada următoare urmând să se construiască alte 9 tabere, pentru ridicarea condiţiilor de muncă a lucrătorilor din zona împădurită.

SPECIALIŞTII RECOMANDAU MĂŞTILE COSMETICE
Revista Sănătatea din aprilie 1989 prezenta în paginile sale indicaţii privind menţinerea unui ten sănătos, pentru toate vârstele şi pentru toate tipurile de piele: "Măştile cosmetice, în fucţie de compoziţie şi e durata aplicării, moaie, curăţă, catifelează, tonifică şi albesc pielea; calmează şi decongestionează în acelaşi timp. Oul, fructele, unele legume, mierea de albine constituie materia primă pentru prepararea unor măşti cosmetice.
În funcţie de ten, folosim găl­benuşul pentru ten uscat sau normal, iar albuşul (simplu sau bătut spumă) pentru tenul gras.
Gălbenuşul se amestecă bine cu puţin untdelemn gras, aplicându-se pe faţă în strat mai gros. După 20-30 de minute, se spală obrazul cu apă uşor călduţă, apoi cu rece. După care, apli­căm câteva comprese cu ceai de mu­şeţel călduţ. Masca este indicată în tenul uscat.
Pentru tenul normal se foloseşte gălbenuşul simplu sau bine amestecat cu o lingură de miere.
Bogată în vitamina A, masca de morcov revitalizează pielea şi previne ridurile. Se prepară amestecând câ­teva linguriţe de morcov ras prin ră­zătoarea mică cu o linguriţă de smântână. Masca se menţine pe obraz 30 de minute, apoi se în­de­păr­tează cu apă călduţă şi se clăteşte cu apă rece.
Pentru tenul gras este eficientă masca preparată din făină de grâu, lapte crud şi câteva picături de zeamă de lămâie. Această mască albeşte şi curăţă pielea. După 25-30 de minute de la aplicare, obrazul se spală cu apă rece".
Numai că, în condiţiile penuriei de produse alimentare din anul 1989, era destul de dificil să-ţi faci o mască cosmetică...

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de