x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

21 iulie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 21 Iul 2009 - 00:00

Presa şi-a continuat misiunea aniversară a Congresului al IX-lea al PCR. Argumentele binefacerilor aduse de Ceauşescu au fost statisticile şi comparaţiile: între România din 1965 şi cea din ’89, între vieţile românilor din urmă cu 24 de ani şi chiar cu alte ţări frăţeşti. A început ediţia a XI-a a "Galelor Amfiteatru" la Costineşti.



IULIE ANIVERSAR
Nici o săptămână fără o aniversare de partid! - pare a fi fost lozinca sectorului propagandă. La 19-24 iulie, pe durata a cinci zile, s-a sărbătorit împlinirea a 24 de ani de la Congresul al IX-lea al PCR. Acesta era de mai bine de un deceniu jalonul care despărţea trecutul de "cea mai fericită" etapă din istoria României, datorată conducerii lui Nicolae Ceauşescu. În fiecare din aceste zile, întreaga presă a revenit asupra "istoricului" eveniment când partidul îşi schimbase conducătorul, statutul şi chiar numele. Partidul Muncitoresc Român se re­botezase Partidul Comunist Român. Pe ce temei şi cu ce efecte? - asemenea "tâmpite" întrebări nu s-ar fi găsit nimeni să pună.

SĂ CRAPE UNGURII DE NECAZ!
Ziarul România Liberă a publicat pe prima pagină o telegramă adre­sată de Comitetul judeţean de partid Covasna. Reiese din ea că populaţia majoritar maghiară chiuie de bucu­rie raportând că îndeplinise planul la producţia marfă industrială pe trei ani şi şapte luni din acel cincinal. În vreme ce "toţi oamenii muncii" îşi dedicau realizarea aniversării Congresului al IX-lea şi întâmpinării Congresului al XIV-lea, ungurii din pa-tria-mamă aveau greutăţi. Pe ultima pagină a aceluiaşi ziar citim inedite informaţii despre o ţară socialistă. Citând agenţia MTI, ziarul anunţă că "în primul trimestru producţia a scăzut în Ungaria cu 1,1%. Ramurile unde se înregistraseră pierderi erau in­dustria prelucrătoare (2% în se­mestrul doi) şi industria confec­ţiilor (mai puţin cu 10%).

ÎNCERCĂRI NEREUŞITE  

La Neptun, Nicolae Ceuşescu a pri­mit o delegaţie din oameni de afaceri în industria textilă din Anglia, Franţa, RF Germania, Italia, Suedia. Altă în­cercare nereuşită de a cointeresa manageri americani şi vest-europeni în afaceri cu România! Căci "ţara lui Ceauşescu" nu mai prezenta pentru ei interes. "Politica externă a Ro­mâ­niei a navigat, multă vreme, între cele două superputeri: URSS şi SUA, a conchis mai târziu în memoriile sale Silviu Curticeanu, şeful Cancelariei CC. Orice s-ar spune acum cred că Ceauşescu a navigat o lungă pe­rioadă de timp în aceste ape tulburi, al­ternând abil prudenţa cu temeritatea; el a greşit însă profund atunci când apele dintre cei doi coloşi s-au liniştit, scufundându-se pe vreme bună la fel ca marinarul de pe Tita­nic, înecat la mal într-o banală baltă, după ce a reuşit să se salveze din naufragiul secolului."    

VEDI COSTINEŞTI, POI...
Astfel îşi încheie raidul prin Costineşti  ("capitala cultural-artistică a Litoralului") reporterul revistei Fla­căra, Constantin Ismăileanu. Din convorbirea cu Cornel Gogoaşă, di­rec­torul staţiunii a consemnat debutul ediţiei a XI-a a "Galelor Amfi­teatru" unde s-au prezentat talentele studenţimii române. În paralel, la Ho­telul Forum a fost programat Salonul republican de grafică satirică pentru tineret. Printre noutăţi au fost menţionate dublarea capacităţii terasei de la Radio Vacanţa Costineşti şi creşterea capacităţii staţiunii cu 700 de locuri în noile vile "Amiral". "În total, vor fi la Costineşti în actualul sezon peste 60.000 de tineri de toate profesiile, studenţi, muncitori, ţă­rani, intelectuali", a conchis directorul staţiunii.  

DIN CLASICII CUBANEZI ŞI CHINEZI

La Havana, Fidel Castro a ţinut ia­răşi, câteva ceasuri, un discurs-ma­mut. Printre altele, s-a dezlănţuit îm­potriva netrebniciei capitalismului. "Capitalismul cu toată bogăţia lui, este incapabil să rezolve problemele sociale de bază ale populaţiei, ser­vind doar unui grup restrâns de privilegiaţi. Atunci la ce mai serveşte un asemenea sistem?" - a concluzionat Fidel. Pe placul lui Ceau­şescu a fost şi protestul "energic" al Guvernului RP Chineze "în legătură cu amestecul SUA în aface­rile interne ale Chinei". Din alambicata ştire deduci că după evenimentele din Piaţa Tien an men, Guvernul american aplicase sanc­ţiuni economice şi "calomniase" Chi­na. Adică încălcase "principiul nea­mestecului în treburile interne", clamat tot mai des şi de Ceauşescu.  

S-A "DERANJAT" BUSH
"Stimate domnule preşedinte Ceauşescu, poporul american şi eu personal, vă mulţumim pentru me­sajul de felicitare adresat la săr­bă­torirea celei de-a 213-a aniversări a libertăţii şi independenţei noastre. Cu sinceritate, George Bush". Acesta a fost conţinutul integral al tele­gra­mei publicate în pagina a cincea a României Libere de la 21 iulie. Feli­citările fuseseră ocazionate de ziua naţională a Americii de la 4 iulie. După mai bine de două săptămâni, Bush se "deranjase" să răspundă, sem­nând ca simplu cetăţean. Iar zia­rul publicase mesajul - conform indicaţiei consilierului prezidenţial de presă - după mesajul adresat lui Dăs­călescu de oficialii Mongoliei populare.

PITA DE PECICA -CU FĂINĂ DE-ACASĂ LA BRUTĂRIE
Telegramele cu raportări de succese la seceriş, trimise lui Ceauşescu, au fost atât de multe încât ziarele publică esenţialul: kilogramele la hectar. Fruntaşul zilei a fost judeţul Arad. În aceeaşi localitate, două CAP-uri au întrecut toate aşteptările. CAP "Ogorul" a raportat 12.182 kg grâu la hectar, iar CAP "Avântul" 12.060. Vestita "pită de Pecica" îşi asigurase supremaţia. De cumpărat puteau s-o cumpere doar pecicanii. Şi numai aceia care-şi duceau făina de-acasă, pentru copt, la brutărie.        

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de