x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 21 mai 1989

21 mai 1989

de Ilarion Tiu    |    21 Mai 2009   •   00:00

Campionatele europene de gimnastică feminină s-au încheiat cu noi succese pentru delegaţia Ro­mâniei, care a obţinut în ultima zi de concurs şase medalii, de toate culorile. Nicolae Constantin a onorat din partea Partidul Comunist Român invitaţia Partidului Istiqlai din Maroc, care şi-a început al XII-lea congres. Au debutat "Zilele şcolii constănţene".



GIMNASTICA FEMININĂ A OBŢINUT ŞASE MEDALII LA BRUXELLES
S-au încheiat campionatele eu­ro­pene feminine de gimnastică desfă­şurate la Bruxelles (Belgia). În ultima zi a concursului, Româ­nia a în­re­gistrat importante succese. Astfel, în finala de la sol, Da­niela Silivaş a fost notată cu 10.00, obţinând locul întâi şi medalia de aur alături de sportiva sovietică Svetlana Boghinskaia. Pe locul al treilea s-a clasat tot o sportivă ro­mâncă - Cristina Bon­taş -, care a împărţit medalia de bronz cu Henrietta Onodi (Ungaria). Şi la bârnă medalia de aur a fost ad­ju­decată de România, prin Ga­briela Potorac.
Ca şi la sol, sportiva româncă a îm­părţit titlul continental cu o colegă sovietică - Olessia Dudnik. A treia treap­tă a podiumului i-a revenit Da­nielei Silivaş.
Competiţia de la paralele inegale a avut printre medaliate şi o ro­mâncă, respectiv Daniela Silivaş, care a câş­tigat argintul.
Ultima medalie adusă la Bu­cu­reşti a fost adjudecată de Cristina Bontaş, care a obţinut locul al treilea în finala la sărituri.

CULTIVAREA PORUMBULUI, CU FORŢĂ MANUALĂ

CAP-urile din judeţul Cluj se aflau în plină campanie de praşilă a porumbului. Aşadar, la CAP Mănăstireni, tractoriştii finalizaseră praşila pe întreaga suprafaţă a unităţii, de 58 hec­tare. Datorită climei umede care favoriza creşterea rapidă a vegetaţiei, coope­ratorii au fost nevoiţi să treacă la a doua praşilă, manuală. 50 de oa­meni au fost angajaţi în această ope­raţiune. Un proces identic s-a desfă­şurat şi la cultura de cartof a CAP-ului, întinsă pe o suprafaţă de 50 de hecta­re.
La CAP Bonţida (jud. Cluj), trac­toriştii au raportat finalizarea pra­şilei pe jumătate din suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr. Pentru pră­şitul ma­nual au fost mobilizaţi 80 de coope­ratori. Ceilalţi ţărani aveau de în­de­plinit un alt obiectiv al CAP-ului - recoltarea trifoiului. Aveau în ajutor trei utilaje, care transportau furajele spre depozite, pentru a nu fi prinse pe câmp de vreo ploaie.

VIZITĂ PROTOCOLARĂ ÎN MAROC

Nicolae Constantin, membru al CPEx şi preşedinte al Colegiului Central de partid, a participat la deschi­derea lucrărilor Congresului al XII-lea al Partidului Istiqlai din Maroc. Demnitarul român le-a transmis tova­ră­şilor marocani cele mai calde urări din partea PCR şi a secretarului său ge­neral, Nicolae Ceauşescu. La final, Ni­colae Constantin a reafirmat do­rin­ţa României de colaborare cu sta­tele afri­cane în direcţia dezarmării, pentru o pace trainică şi progresul ome­nirii.

SCULE DE ÎNALTĂ PERFORMANŢĂ
Muncitorii de la secţia de utilaj me­talurgic a Combinatului de utilaj greu Iaşi au realizat noi piese necesare fabricilor şi uzinelor din ţară. Printre acestea se număra ciocanul de 25.000 kgf, precum şi un nou tip de burghiu, care, comparativ cu sculele similare, asigura creşterea vitezei de aşchiere (şi implicit a productivităţii muncii) cu 40%-50%.

AUTOFINANŢARE INDUSTRIALĂ
Cu toate că achitarea datoriei ex­terne fusese sărbătorită cu mare fast în toată ţară, presa şi celelalte mijloace de propagandă ale regimului făceau apel la cumpătare şi res­tricţii. În primul rând, unităţile industriale trebuiau să se descurce cum puteau, fără a aştepta finanţări de la Banca Na­ţională. Soluţia din ultimii ani impusă de regim era accelerarea vitezei de rotaţie a fondurilor provenite din vânzări, şi astfel asigurarea ne­ce­sa­rului de resurse pentru finanţarea producţiei prin capacităţile proprii ale fiecărui judeţ. Greu lucru de rea­lizat economic, însă regimul susţinea în continuare modelul Tovarăşului de capitalizare a industriei. Câteodată, unităţile codaşe erau trase de urechi, prin afişarea slabelor performanţe în furnizarea de fonduri din vânzări (conform planificării) către filialele judeţene ale BNR. Bunăoară, în Timiş, "lista ruşinii" arăta astfel: IURT Lugoj - 163 de zile întârziere, IRET - 93 de zile în­târziere, IAT - 69 de zile întârziere, Electrobanat - 46 zile întârziere, IPC Jimbolia - 27 de zile întârziere, Detergenţi - 25 de zile întârziere, "Ciocanul" Nădrag - 23 de zile întârziere, IUPS Lugoj - 19 zile întârziere.

ZILELE ŞCOLII CONSTĂNŢENE
S-a deschis ediţia 1989 a "Zilelor şcolii constănţene", manifestare plu­ri­disciplinară organizată în vederea "perfecţionării activităţii instructi­v-educative, a integrării învăţă­mân­tului cu cercetarea, producţia şi practica social-politică". Manifestarea se desfăşura în "lumina" recentelor ho­tă­râri ale Comitetului Central, care stipulau că în anul şcolar următor trebuia să se organizeze şcoli tehnice şi de meserii în proporţie de peste 90%.
Acţiunea inaugurală a fost găzduită de Centrul de cultură şi creaţie al sin­dicatelor, cu participarea unui mare număr de cadre didactice. La eveniment a fost invitată să ţină o confe­rinţă prof. univ. dr Zoe Dumitrescu-Bu­şulenga, cu titlul "O vastă viziune despre lume - Mihai Eminescu". Ulterior s-a vernisat expoziţia documentar-literară "Eminescu şi spiritualitatea românească", cuprinzând materiale din colecţia Dumitru Ion Gru­măzescu din Iaşi. La final, auditoriul a ascultat un concert ţinut de corul "Pontica" al Sindicatului din învăţă­mânt Constanţa, dirijat de Sabin Nicolaină.

PATRIOTISMUL SOCIALIST
Comitetul comunal al femeilor Cioceneşti (jud. Călăraşi), împreună cu Comitetul comunal al UTC şi ca­dre­le didactice au organizat dezbaterile intitulate "Patriotismul socialist, revo­luţionar, trăsătură definitorie a tineretului din patria noastră" şi "Valorificarea creaţiei folclorice româneşti".

×
Subiecte în articol: întârziere