x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 21 martie 1989

21 martie 1989

de Florin Mihai    |    21 Mar 2009   •   00:00
21 martie 1989
Sursa foto: Ion Dumitru/Agerpres

Companiat de soţie, Nicolae Ceau­şescu a întreprins o vizită de lucru în judeţul Harghita. În drum, pe­re­chea prezidenţială a poposit la Sibiu, pentru o scurtă între­ve­dere şi cu me­zinul Nicu. În urma sa, "To­va­ră­şul" lăsase şi câteva "in­dicaţii pre­ţioase". Trebuia profitat de pri­mă­vara timpurie şi grăbite lucrările de irigare a unor culturi.



Spre Deva, via Sibiu
După ce se "încălzise" înainte cu o vizită de lucru la Cernavodă, se­cretarul general Nicolae Ceauşescu a plecat în judeţul Hunedoara. L-a însoţit, cu acea ocazie, şi Elena Ceau­şescu. În drum spre obiecti­vul lor, cei doi au poposit la Sibiu, unde me­zinul familiei prezid­en­ţiale, Nicu, era prim-secretar al Comitetului Ju­deţean de partid din 1987. Amfitrionii perechii prezidenţiale au fost membrii biroului Comitetului Ju­de­­ţean şi ai Comitetului Exe­cutiv al Consiliului Popular. Alături de ei, mii de "oameni ai muncii" şi-au "ex­primat vibrantele sentimente de sti­mă şi pre­ţuire" faţă de secretarul ge­neral. Respectându-se protocolul ocaziilor de acest fel, s-a intonat im­nul de stat şi s-au servit pâine şi sare. Iar de acolo, elicop­terul Cabinetului 1 s-a deplasat spre Deva.

Angajamente şi "indicaţii preţioase"
Şi acolo "oamenii muncii" au fost mobilizaţi din timp.
Mii de mineri, siderurgişti, energeticieni, constructori, ţărani coope­ratori au fost aduşi la stadionul mu­nicipal din localitate. Agenda zilei a fost încărcată pentru "înalţii oaspeţi". Primul obiectiv a fost Întreprinderea electrocentrale Deva, unde oficiile de gazdă le-au făcut Petre Fluture (mi­nistrul Energiei Electrice) şi Florea Bereş (directorul întreprinderii). Cei doi au raportat "Tovarăşului" la unison, printre altele, îndeplinirea pla­nului pe lunile anterioare. În plus, au expus şi măsurile pentru realizarea planului anual. La Combinatul Si­de­rurgic Hunedoara, responsabili de primirea oaspeţilor au fost Marin Ena­che (ministrul Industriei Energe­tice) şi Sabin Faur (directorul general al combinatului). "Factorilor locali", Nicolae Ceauşescu le-a trasat şi câteva indicaţii - implementarea metodelor moderne de producere a oţelului, ex­tin­derea tehnologiilor de vârf de înal­tă productivitate, sporirea producţiei anuale. Marţi seară, Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au întâlnit cu membrii Comitetului Judeţean Hunedoara al PCR, care şi-au luat noi angajamente de respectare a planului cincinal.

Nicolae Giosan, agendă încărcată
Şi Nicolae Giosan, preşedintele Ma­rii Adunări Naţionale, a avut o săp­tă­mână "plină". Se întâlnise încă de luni cu Severo Aguirre del Cristo, pre­şe­dintele Adunării Naţionale a Pu­terii Populare a Republicii Cuba. A doua zi, N. Giosan a primit o delegaţie pakis­taneză sosită la Bucureşti, cu care a convorbit pe marginea re­laţiilor bila­terale dintre cele două state. În final, a avut o întrevedere şi cu o delegaţie a Uniunii Inter­par­lamen­tare Arabe, formată din secretarul ge­neral Abdel Rahman Bou­raoui şi ad­junctul acestuia, Houridoian Bouchkonj.

Cercuri, cluburi şi concursuri pioniereşti
În fiecare săptămână, pionierii participau la diversele cercuri şi con­cursuri organizate pentru ei. În Constanţa, de pildă, cei de la Şcoala nr. 1, în cadrul cercului "Prietenii legilor", au dezbătut pe tema "Constituţia Re­publicii Socialiste România - oglin­dă a democraţiei noastre socialiste". Alţii s-au întrecut în Parcul pionierilor din localitate, împărţiţi pe echipaje, în concursul "Educaţia rutieră - educaţie pentru viaţă". La Casa pionierilor şi şoimilor, clubul "Prie­tenii juriştilor" a organizat, de ase­menea, un concurs pe tema "comportamentului rutier civilizat". La Mangalia, elevii s-au întrecut la Centrul de creaţie şi cultură "Cântarea României", în concursul de cultură generală "Cine ştie câştigă" şi de edu­caţie "materialist-ştiinţifică" "Măre­ţia omului". În acea perioadă s-a des­făşurat şi etapa municipală a competiţiei "Măreţe ctitorii ale Epocii Nicolae Ceauşescu".

Trese şi insigne
În funcţie de cum se remarcau la în­văţătură, la muncă patriotică şi la concursuri, pionierii câştigau... trese şi insigne. "De când erai pionier, aveai do­uă feluri de uniformă", îşi amin­teşte Emilia Pavelescu. "Cea de toată ziua, cu care mergeai la şcoală, şi cea de gală - cu fustă plisată, cămaşă albă şi cravată. Iar dacă mai aveai şi trese sau insigne erai cea mai fericită. Tresele şi insignele se dădeau după me­rite, în funcţie de disciplină. Însă şi pentru tresele alea trebuia să depui ceva muncă. Erau date şi pentru re­zultatele la învăţătură, dar şi pentru ceva muncă patriotică." Galoane de di­fe­rite culori ataşate uniformelor semnalau şi ele gradul în ierarhia pio­nieri­lor: roşu (şefii de departament), galben (şeful clasei), albastru (locţiitor şef de şcoală), albastru în­chis (şeful de şcoală).

×