x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

21 martie 1989

0
Autor: Florin Mihai 21 Mar 2009 - 00:00
21 martie 1989 Ion Dumitru/Agerpres


Companiat de soţie, Nicolae Ceau­şescu a întreprins o vizită de lucru în judeţul Harghita. În drum, pe­re­chea prezidenţială a poposit la Sibiu, pentru o scurtă între­ve­dere şi cu me­zinul Nicu. În urma sa, "To­va­ră­şul" lăsase şi câteva "in­dicaţii pre­ţioase". Trebuia profitat de pri­mă­vara timpurie şi grăbite lucrările de irigare a unor culturi.



Spre Deva, via Sibiu
După ce se "încălzise" înainte cu o vizită de lucru la Cernavodă, se­cretarul general Nicolae Ceauşescu a plecat în judeţul Hunedoara. L-a însoţit, cu acea ocazie, şi Elena Ceau­şescu. În drum spre obiecti­vul lor, cei doi au poposit la Sibiu, unde me­zinul familiei prezid­en­ţiale, Nicu, era prim-secretar al Comitetului Ju­deţean de partid din 1987. Amfitrionii perechii prezidenţiale au fost membrii biroului Comitetului Ju­de­­ţean şi ai Comitetului Exe­cutiv al Consiliului Popular. Alături de ei, mii de "oameni ai muncii" şi-au "ex­primat vibrantele sentimente de sti­mă şi pre­ţuire" faţă de secretarul ge­neral. Respectându-se protocolul ocaziilor de acest fel, s-a intonat im­nul de stat şi s-au servit pâine şi sare. Iar de acolo, elicop­terul Cabinetului 1 s-a deplasat spre Deva.

Angajamente şi "indicaţii preţioase"
Şi acolo "oamenii muncii" au fost mobilizaţi din timp.
Mii de mineri, siderurgişti, energeticieni, constructori, ţărani coope­ratori au fost aduşi la stadionul mu­nicipal din localitate. Agenda zilei a fost încărcată pentru "înalţii oaspeţi". Primul obiectiv a fost Întreprinderea electrocentrale Deva, unde oficiile de gazdă le-au făcut Petre Fluture (mi­nistrul Energiei Electrice) şi Florea Bereş (directorul întreprinderii). Cei doi au raportat "Tovarăşului" la unison, printre altele, îndeplinirea pla­nului pe lunile anterioare. În plus, au expus şi măsurile pentru realizarea planului anual. La Combinatul Si­de­rurgic Hunedoara, responsabili de primirea oaspeţilor au fost Marin Ena­che (ministrul Industriei Energe­tice) şi Sabin Faur (directorul general al combinatului). "Factorilor locali", Nicolae Ceauşescu le-a trasat şi câteva indicaţii - implementarea metodelor moderne de producere a oţelului, ex­tin­derea tehnologiilor de vârf de înal­tă productivitate, sporirea producţiei anuale. Marţi seară, Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au întâlnit cu membrii Comitetului Judeţean Hunedoara al PCR, care şi-au luat noi angajamente de respectare a planului cincinal.

Nicolae Giosan, agendă încărcată
Şi Nicolae Giosan, preşedintele Ma­rii Adunări Naţionale, a avut o săp­tă­mână "plină". Se întâlnise încă de luni cu Severo Aguirre del Cristo, pre­şe­dintele Adunării Naţionale a Pu­terii Populare a Republicii Cuba. A doua zi, N. Giosan a primit o delegaţie pakis­taneză sosită la Bucureşti, cu care a convorbit pe marginea re­laţiilor bila­terale dintre cele două state. În final, a avut o întrevedere şi cu o delegaţie a Uniunii Inter­par­lamen­tare Arabe, formată din secretarul ge­neral Abdel Rahman Bou­raoui şi ad­junctul acestuia, Houridoian Bouchkonj.

Cercuri, cluburi şi concursuri pioniereşti
În fiecare săptămână, pionierii participau la diversele cercuri şi con­cursuri organizate pentru ei. În Constanţa, de pildă, cei de la Şcoala nr. 1, în cadrul cercului "Prietenii legilor", au dezbătut pe tema "Constituţia Re­publicii Socialiste România - oglin­dă a democraţiei noastre socialiste". Alţii s-au întrecut în Parcul pionierilor din localitate, împărţiţi pe echipaje, în concursul "Educaţia rutieră - educaţie pentru viaţă". La Casa pionierilor şi şoimilor, clubul "Prie­tenii juriştilor" a organizat, de ase­menea, un concurs pe tema "comportamentului rutier civilizat". La Mangalia, elevii s-au întrecut la Centrul de creaţie şi cultură "Cântarea României", în concursul de cultură generală "Cine ştie câştigă" şi de edu­caţie "materialist-ştiinţifică" "Măre­ţia omului". În acea perioadă s-a des­făşurat şi etapa municipală a competiţiei "Măreţe ctitorii ale Epocii Nicolae Ceauşescu".

Trese şi insigne
În funcţie de cum se remarcau la în­văţătură, la muncă patriotică şi la concursuri, pionierii câştigau... trese şi insigne. "De când erai pionier, aveai do­uă feluri de uniformă", îşi amin­teşte Emilia Pavelescu. "Cea de toată ziua, cu care mergeai la şcoală, şi cea de gală - cu fustă plisată, cămaşă albă şi cravată. Iar dacă mai aveai şi trese sau insigne erai cea mai fericită. Tresele şi insignele se dădeau după me­rite, în funcţie de disciplină. Însă şi pentru tresele alea trebuia să depui ceva muncă. Erau date şi pentru re­zultatele la învăţătură, dar şi pentru ceva muncă patriotică." Galoane de di­fe­rite culori ataşate uniformelor semnalau şi ele gradul în ierarhia pio­nieri­lor: roşu (şefii de departament), galben (şeful clasei), albastru (locţiitor şef de şcoală), albastru în­chis (şeful de şcoală).


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de