x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

22 mai 1989

0
Autor: Ilarion Tiu 22 Mai 2009 - 00:00
22 mai 1989 /Agerpres


Preşedintele Mozambicului, Joa­quim Alberto Chis­sano, a sosit la Bucureşti într-o vizită oficială. Delegaţia parlamentară a Mexicului a părăsit România, după un sejur de cinci zile în care a realizat un schimb de experienţă cu Marea Adunare Naţională. A debutat "Săp­tămâna învăţământului timişean".



VIZITĂ LA NIVEL ÎNALT DIN MOZAMBIC
La inivitaţia lui Nicolae Ceauşescu, şi-a început vizita în România preşedintele Mozambicului, Joaquim Alberto Chissano. Delegaţia africană a fost întâmpinată la Otopeni de membrii CPEx, în frunte cu însuşi secre­tarul general. Aeroportul a fost pavoazat cu inscripţii din care reieşea prietenia dintre cele două popoare, iar un grup de pionieri a oferit flori înalţilor oaspeţi. Joaquim Alberto Chissano a primit onorul de la o gardă militară aliniată pe aeroport, ulterior fiind trase 21 de salve de artilerie, în semn de omagiu.
Discuţiile au continuat la sediul Consiliului de Stat, având ca teme schimburile economice între cele două state şi "cooperarea dintre partidele, ţările şi popoarele noastre în interesul reciproc al cauzei păcii şi co­operării internaţionale". Ziua s-a încheiat printr-un dineu oferit de Nicolae Ceauşescu în cinstea lui Joaquim Alberto Chissano, la Palatul Consiliului de Stat.

SCHIMB INTERPARLAMENTAR

S-a încheiat vizita de cinci zile a unei delegaţii de senatori mexicani la Bucureşti. Grupul a fost condus de Alfonso Martinez Dominguez, pre­şedintele Comisiei de Relaţii Externe a Senatului mexican. Invitaţii au fost pri­miţi la MAN de Marin Ivaşcu, vicepreşedintele ins­tituţiei. Au mai avut întrevederi cu membri ai conducerii Ministerului Afacerilor Ex­terne şi Ministerului Co­merţului Exterior şi Cooperării Eco­nomice Internaţionale şi au vi­zi­t­at obiective economice, edilitare şi cul­turale din Bucureşti şi din judeţul Pra­hova.

MODELE NOI DE PERDELE LA PAŞCANI
La Întreprinderea de Tricotaje şi Perdele "Siretul" din Paşcani s-a ra­portat îmbunătăţirea gamei de produse, prin introducerea unor noi modele, în proporţie de 90%. Efortul novator se înscria în sarcinile trasate de "Programul de moderni­zare în suportul tehnic al rentabili­zării producţiei, al creşterii calităţii acesteia şi mai bunei folosiri a ca­paci­tăţilor, a forţei de muncă", elaborat sub "în­drumarea" lui Nicolae Ceau­şescu. Inginerul-şef al întreprinderii, Ro­dica Bălan, a precizat că "toate cele 30 de modele noi pre­vă­zute la nivelul anului se află în fabricaţie, din cele 19 măsuri cu­prinse în programul de moderni­zare, cinci au fost şi implementate şi au început să-şi dove­dească eficienţa". În procesul de producţie, lucră­toa­rele de la Întreprinderea de Tricotaje aveau în ve­dere şi recoman­dările privind economia de resurse, folo­sind materia primă cu mare grijă. Însă fără a face rabat de la ca­litate, pen­tru a nu în­călca standar­dele ne­cesare livrării produselor către ex­port.

A ÎNCEPUT RECOLTAREA CĂPŞUNILOR
Agricultorii de la AESCL Mihail Ko­gălniceanu (jud. Constanţa) se ocupau intens de întreţinerea culturilor de tomate, care se întindeau pe o suprafaţă de 110 hectare. Legumele se prăşeau manual, iar la arpagic, butaşii de cea­pă, ceapa de sămânţă şi celelalte culturi semincere se pliveau buruienile. Având în vedere că aceste culturi erau udate constant prin instalaţia de irigaţii, se aştepta o producţie excelentă în vară. Însă până la re­coltarea tomatelor, agricultorii con­stănţeni aveau o sarcină imediată, prin strângerea producţiei de căp­şuni, unde se preconizau rezultate superioare celor din anii precedenţi. Pentru această acţiune, respon­sabilii unităţii se bazau, pe lângă cei 600 de angajaţi, şi pe elevii din localitate, care erau scoşi la muncă în contul practicii obligatorii.

PREGĂTIREA PĂŞUNATULUI

Comitetul Executiv al Consiliului popular al judeţului Cluj a emis nor­mele cu privire la pregătirea şi organizarea păşunatului. Acestea stipulau:
- "definitivarea repartizării păşu­nilor pe beneficiari - IAS, AEI, CAP şi gospodăriile populaţiei - urmând ca predarea la cei care exploatează să fie făcută pe bază de proces-verbal, precizându-se obligaţiile deţină­to­rilor de animale privind folosirea, amenajarea şi întreţinerea păşuni­lor;
- învoirea la păşunat a animalelor aparţinând gospodăriilor populaţiei se va face numai după ce s-au în­cheiat contractele pentru produsele animaliere şi s-a achitat taxa de păşunat;
- verificarea stadiului pregătirii păşunilor pentru perioada de vară privind curăţarea suprafeţelor de resturi vegetale, arboret dăunător, plante toxice, îndepărtarea excesului de umiditate, nivelarea muşu­roaielor etc. Se vor marca locurile unde au fost depozitate sau admi­nistrate îngrăşămintele chimice în vederea prevenirii intoxicării animalelor prin păşunat; - asigurarea necesarului de apă pentru adăpatul animalelor pe toate păşunile, prin repararea, curăţarea şi dezinfectarea surselor de apă, verificarea instalaţiilor de scoatere, pre­gătirea platformelor şi jgheabu­rilor de adăpare, efectuarea analizei calităţii apei".

SĂPTĂMÂNA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI TIMIŞEAN
Ediţia a opta a "manifestărilor po­litico-educative, metodico-ştiinţifice, cultural-artistice şi ştiinţifice" reu­nite sub genericul " Săptămâna în­văţă­mântului timişean" a debutat la Ti­mişoara, printr-o serie de acţiuni culturale. Astfel, Liceul Industrial nr. 1 a deschis expoziţia "Învăţământ-cer­cetare-producţie", unde erau ex­puse peste 1.000 de lucrări, semnate de cadre didactice şi elevi din uni­tăţile şcolare ale judeţului. La Casa de Cultură a studenţilor a fost vernisată expoziţia de artă plastică a elevilor din judeţul Timiş. În mu­nicipiul Lu­goj, în oraşele şi centrele de comună au fost expuse lucrări pe tema "În­vă­ţământul timi­şean, de­plin angajat în pregătirea multilate­rală a tinerei ge­neraţii pentru muncă şi viaţă".
La liceele şi şcolile profesionale agroindustriale s-au ţinut dezbateri privind sarcinile şcolii în pregătirea elevilor sub semnul exigenţelor "noii revoluţii agrare" decretate de Nicolae Ceauşescu.

MODA LUNII MAI
"Fusta lunguţă şi lărguţă, creaţă şi într-un bié bogat, iar pe deasupra o bluză comodă dintr-un material uşor şi un spenser scurt până la talie, fără guler, având în buzunarul de la piept o batistă viu colorată" era combinaţia vestimentară recomandată de revista Femeia pentru luna mai. Redactorii publicaţiei motivau su­gestia prin faptul că începea sezonul cald. Pentru tinere erau recomandate rochiile şi bluzele cu volănaşe, care dădeau un aer deo­sebit de feminin.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de