x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

23 iunie 1989

0
Autor: Cristina Diac 23 Iun 2009 - 00:00

Cronica oficială a ultimei vineri din luna iunie s-a scris cu ceremoniile ocazionate de Ziua Pionierilor. O uriaşă desfăşurare de forţe, unul dintre ultimele mari spectacole propagandistice puse în operă de regimul de la Bucureşti, o altă ocazie pentru aducerea în prim-plan a cuplului Ceauşescu.



Motivele oficiale ale bucuriei atent regizate erau de fapt trei, după cum informa presa centrală: Ziua Pionierilor, aniversarea a 40 de ani de la crearea Organizaţiei Pionierilor şi sfârşitul anului şcolar 1988-1989.

"CEAUŞESCU, ROMÂNIA - OCROTESC COPILĂRIA!"
Sărbătorirea "celei mai tinere ge­neraţii" a debutat dimineaţa. La Palatul Pionierilor şi Şoimilor Patriei din Bucureşti, Emil Bobu, Constantin Olteanu, Barbu Petrescu, Suzana Gâdea (preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste), Ana Mureşan şi Ion Teoreanu (ministrul Educaţiei şi Învăţământului) s-au întâlnit cu "reprezentanţii tinerei generaţii aflaţi la vârsta cravatei roşii cu tricolor", cu dascălii lor, instructorii, părinţii şi fraţii mai mari, scria reporterul trimis de Scînteia.
Mesajul lui Ceauşescu "pionierilor şi şoimilor patriei, tuturor copiilor ţării, întregului tineret" a fost citit de Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, se­cretar al Comitetului Central. S-a scandat - "cu fierbinte dragoste şi profund respect" - "Ceauşescu-pionierii!", "Ceauşescu - tinerii!", "Ceauşescu, România - ocrotesc copilăria!", alături de clasicele "Ceauşescu - PCR!", "Ceauşescu şi poporul!" şi "Ceauşescu - pace!".

COPIII EPOCII DE AUR PE SCENĂ

În acelaşi spirit a vorbit mai departe Poliana Cristescu, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor şi soţia legitimă a lui Nicu Ceauşescu. Pioniera Ioana Dincă a preluat ştafeta, vorbind în numele sărbătoriţilor. Partea alocată discursurilor a fost încheiată de Ion Teoreanu. După uzanţele vremii, participanţii au ascultat scrisoarea pe care, teoretic, i-o scriseseră "Tovarăşului". Ca să nu se încurce, o "mână de ajutor" decisivă au dat, ca de obicei, funcţionarii din aparatul Comitetului Central. După etapa cu discursu­rile a urmat "un reuşit spectacol cultural-artistic", inti­tulat "Suntem copiii Epocii de Aur".

COVOR DE FLORI DIN ŞOIMI ŞI PIONIERI
După-amiază, pe Stadionul "23 August", în prezenţa lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu a avut loc un specta­col-gigant. S-a recitat, s-a cântat, s-a dansat, s-au compus "lozinci vii", atât pe gazon, cât şi în tribune. Efortul pentru rea­li­zarea unul asemenea elaborate desfăşurări de forţe, unde erau solicitaţi mii de oameni, trebuie să fi fost impresionant. Atât pentru participanţi, cât şi pentru organizatori. După sce­nariul lui Nicolae Dragoş, regizat de Cornel Todea, in­tra­rea în arenă a cuplului Ceauşescu s-a produs în aplauze. Acordurile imului de stat au acompaniat înălţarea tricolorului pe catarg. În continuarea programului, pionieri şi şoimi ai patriei cu talent de recitatori au mulţumit în versuri pentru copilăria feri­cită. Copiii plasaţi în tribuna a doua, ţinând în mâini plăcuţe colorate, au reuşit să "deseneze" "gama largă a activităţilor pioniereşti". Au urmat cântece şi dansuri. În vreme ce corurile şi dansatorii se produceau la nivelul ga­zo­nului, pe fundalul oferit de tribune, tot cu plăcuţe colorate, şco­larii au compus imaginea Palatului Pionie­rilor. Din cor­pu­rile participanţilor s-au desenat tablouri vivante. Cel mai spectaculos trebuie să fi fost un imens covor floral. N-au lipsit momentele sportive şi folclorice. Finalul programu­lui artistic s-a produs pe fondul sonor oferit de cân­tecul "Partidul - Ceauşescu - România!". Tineri şi tinere au urcat la tribuna oficială şi au oferit celor doi buchete de flori. La ieşirea de pe stadion, cuplul prezidenţial s-a prins într-o horă.

NĂSCOCIRI DE PARTID

În România lui Ceauşescu, aproape fiecare categorie socio-profesională ajunsese să aibă "ziua ei": copiii, mamele, pompierii, minerii, marinarii, învăţătorii, mi­litarii, miliţienii. Unele aniversări aveau o oarecare tradiţie istorică, altele fuseseră create anume în sco­puri propagandistice. Din ultima categorie nu putea lipsi "ziua pionierilor", sărbătorită în 1989 la 23 iunie. Oficial, se mai celebrau şi cele patru decenii de viaţă a Organizaţiei Pionierilor. Redactat de funcţionarii din aparatul de lucru al Comitetului Central şi aprobat de şefii de secţie, la şedinţa Comitetului Politic Executiv din 9 februarie, Planul de măsuri pentru aniversarea celo patru decenii de la crearea Organizaţiei Pionierilor fi­gurase pe ordinea de zi. Ceremoniile din 23 iunie reprezentau aşadar punctul culminant.

DIN TRECUTUL ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR
În realitate, nu se poate identifica cu precizie o "zi de naştere" a Organizaţiei Pionierilor. Cert este că, pentru prima oară, despre necesitatea ei s-a discutat în 1948. Cum totul se copia pe atunci după model sovietic, Organizaţia Pionierilor români imita perfect structura similară, apărută în URSS în 1922. România nu era, desigur, un caz singular. În statele din răsăritul european intrat în sfera de influenţă a Moscovei se copiau, aproape simultan, structuri şi instituţii sovietice. Bunăoară, în Republica Democrată Germană, Organizaţia Pionierilor s-a născut în decembrie 1948. La Bucureşti, discuţii despre organizaţiile de tineret comuniste s-au purtat în mai multe şedinţe ale conducerii PMR din decembrie 1948. Formal, decizia s-a luat la Plenara CC al PMR din 22-24 decembrie. În anul următor au apărut primele detaşamente de pionieri, Palatul Cotroceni a fost trecut în zestrea imobiliară a noii organizaţii, reamenajat şi dat în folosinţă la 1 iunie 1950. Fosta reşedinţă a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria a jucat rolul de Palat al Pionie­rilor până în 1986, când s-a inaugurat construcţia din Parcul Tineretului, "ctitorie a epocii Ceauşescu", actualul Palat al Copiilor.

NOUTĂŢI DIN ŢĂRILE FRĂŢEŞTI
La Moscova, Mihail Gorbaciov îl primea pe Todor Jivkov, liderul comuniştilor bulgari. La Berlin, participanţii la Plenara Partidului unic aprobau directivele pentru alegerea delegaţilor la cel de-al XIII-la Congres, programat să se desfăşoare în mai 1990. Căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989 le-a făcut truda inutilă.
Citeşte mai multe despre:   ceausescu,   pionierilor,   organizaţiei pionierilor

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de