Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu o zi în urmă se încheiase ultima vizită a lui Nicolae Ceauşescu în judeţul Hunedoara. Întors la Bucureşti, a intrat în rutina întâlnirilor de protocol, convorbind cu o delegaţie cubaneză şi cu ambasadorul thailandez. În ţară, "oamenii muncii" se întreceau în diverse concursuri. Agricultorii la categoria "cel mai bun zootehnist", iar brigăzile artistice la "Cântarea României".
Vizita la Petroşani
Miercuri s-a încheiat vizita de lucru a secretarului general în judeţul Hunedoara, ultimul obiectiv vizitat fiind Valea Jiului. La Petroşani, la despărţire, "Tovarăşul" le-a adresat locuitorilor şi câteva cuvinte. "În general, avem impresii bune despre munca şi activitatea tuturor oamenilor muncii din Hunedoara, din toate zonele, a spus atunci Nicolae Ceauşescu. Avem, de asemenea, impresii deosebit de bune despre activitatea minerilor. (...) În Valea Jiului, la Hunedoara, deşi s-au obţinut producţii mai bune faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sunt încă o serie de rămâneri în urmă. Dar avem ferma convingere că, pe întreaga ţară, şi deci şi în Hunedoara şi în Valea Jiului, este posibil ca rămânerile în urmă din primele două luni să fie recuperate şi planul pe acest an să fie realizat în cele mai bune condiţii." Mulţi dintre participanţii la manifestările în cinstea secretarului general îşi vor fi amintit şi de momente mai tensionate ale istoriei Văii Jiului.
În 1977, minerii stricaseră concediul perechii prezidenţiale la Neptun, iscând o revoltă. Cu greu au aplanat autorităţile conflictul. Însuşi Nicolae Ceauşescu le-a promis atunci salarii mai bune şi locuinţe pe măsură.
"Un salut cordial" pentru Fidel Castro
Întors la Bucureşti, Nicolae Ceauşescu a punctat şi la capitolul imagine externă. Două întâlniri a avut preşedintele în acea zi. Prin intermediul lui Severro Aguirre del Cristo, preşedintele Adunării Naţionale a Cubei, secretarul general al PCR a transmis "un cordial salut" omologului său de la Havana, Castro. A doua întrevedere a fost cu Ukrit Durayaprama, ambasadorul Thailandei, cu prilejul încheierii misiunii sale în România.
Grupurile satirice aveau succes la public
Ajuns la a şaptea ediţie, Festivalul Cântarea României îşi desfăşura în acele zile etapa judeţeană. În Piatra Neamţ, despre amploarea evenimentului a relatat ziarului local, Ceahlăul, Horia Alupului, directorul CJICPMAM: "Într-o perioadă relativ scurtă, dar densă, marele Festival a reuşit şi în judeţul nostru să devină o scenă exponenţială a preluării celor mai valoroase tradiţii existente în această vatră a ţării, asigurând condiţii excepţionale talentelor din cele mai diverse domenii. Nu există, practic, cetăţean în putere, de la cei mai mici artişti amatori până la bătrânii creatori şi meşteri populari, să nu fi stat sub influenţa benefică a acestui strălucit demers cultural-educativ". În 1989, în judeţul Neamţ, 512 formaţii au participat la etapa judeţeană, la diferitele genuri ale concursului - formaţii corale, brigăzi artistice, grupuri satirice, teatru, montaje, recitaluri poetice. "Câteva s-au remarcat deja", ne asigură ziaristul local. Printre ele, brigăzile şi grupurile satirice din Târgu Neamţ (Întreprinderea de volvatir, fabrica de mobilă, cooperativele meşteşugăreşti), cele din Piatra Neamţ (de la ACMRIC, ITA, ITSA, ACMR), de la CFS Săvineşti, de la Fabrica de paste făinoase din Bicaz.
Agricultorii, în competiţie
Şi în agricultură se întreceau în concursuri profesionale. An de an, Ministerul Agriculturii, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, a Comitetului Central al UTC şi Comitetului Uniunii Sindicatelor din Agricultură, Silvicultură şi Industria alimentară organizau competiţii pentru aplicarea cuceririlor "noii revoluţii agrare". Concurenţii se puteau remarca la una dintre categoriile: "cel mai bun zootehnist" (sub 30 de ani), profilul creşterea taurinelor, ovinelor, păsărilor, "cel mai bun mecanizator", "cel mai bun producător din zona de munte" (profilurile vegetal şi zootehnic), "cel mai bun agricultor", "cel mai bun producător pe lotul în folosinţă".
Mica gustare din pauza mare
Pentru elevi , gustarea din pauza mare se procura de la chioşcurile permenente şi bufete volante care funcţionau în apropierea şcolilor şi liceelor. În realitate, chioşcurile erau slab aprovizionate sau nu existau deloc. De pildă, o anchetă a gazetei judeţene Zori noi din Suceava a descoperit că la Liceul Sanitar din localitate se comercializau doar trei-patru produse. La alte şcoli, situaţia era mai gravă. "Chioşcul Garofiţa din vecinătatea Şcolii nr. 11 părea să fie închis în jurul orei 13:00, relatau gazetarii. Se prezenta foarte murdar în exterior şi fără nici un orar de funcţionare afişat. În preajmă, mai mult sau mai puţin la vedere, îşi ofereau produsele (nu ştim de ce provenienţă) câteva persoane particulare. Cât mai insistăm bătând în geam, vedem cu surprindere cum din micul spaţiu interior al chioşcului ies patru persoane, lăsând în urmă un puternic miros de băuturi alcoolice, şi pe gestionarul Gheorghe Geană (fără halat şi ecuson) într-o accentuată stare de oboseală şi confuzie... alcoolică. Interiorul chioşcului nu arăta cu mult mai bine decât exteriorul. La vânzare - cornuri cu mere (cele proaspete, cu brânză, aşteptând de o parte... «să le vând pe astea întâi»), sticksuri, suc, bomboane şi ... ţigări."
