x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 23 noiembrie 1989

23 noiembrie 1989

de Ilarion Tiu    |    23 Noi 2009   •   00:00

La Bucureşti s-a desfăşurat a patra zi a Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român. Guvenul de la Budapesta a ignorat evenimentul, fără a trimite un mesaj la Bucureşti. "Oamenii muncii" din întreaga ţară au tri­mis telegrame de salut pe adresa "marelui forum al comuniştilor".


"ZIUA COPIILOR" LA CONGRES
Organizatorii Congresului al XIV-lea au pregătit pentru ziua a patra un "moment emoţionant" - un grup de pionieri şi şoimi ai patriei au urcat la prezidiu pentru a rosti "vibrantul mesaj prin care, în versuri înaripate, se aduce un omagiu partidului şi secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru copilăria fericită, pentru minunatele condiţii de viaţă şi învăţătură asigurate, pentru grija părintească faţă de copii României socialiste". "Profund marcat" de cuvintele tinerilor, Nicolae Ceauşescu le-a răspuns de la tribuna Congresului: "Trebuie să facem astfel încât Congresul nostru să adopte asemenea hotărâri care să asigure ca şoimii patriei, pionierii, copiii ţării noastre să trăiască în comunism". Aşa ne vom face datoria!". În nici o lună de zile, copii patriei au scăpat de "viitorul luminos comunist" pe care îl pregătea Ceauşescu pentru ei.


"MARELE FORUM AL COMUNIŞTILOR" A APROBAT RAPORTUL DE ACTIVITATE AL CC-ULUI

După "momentul vesel" al omagiilor pionerilor, delegaţii la Congres au trecut la punctele "mai serioase" de pe ordinea de zi. Astfel, s-a votat "Raportul cu privire la stadiul actual al societăţii socialiste româneşti, la activitatea Comitetului Central între Congresele al XIII-lea şi al XIV-lea, la realizarea Programului-Directivă de dezvoltare economico-socială în cincinalul al nouălea şi în perspectivă până în anii 2000-2010, în vederea îndeplinirii neabătute a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism". Cu privire la obiectivele de viitor pe plan politic, Congresul a mai decis ca "Raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu să devină programul de luptă şi de muncă al partidului, al întregului popor, să stea la baza activităţii tuturor organelor şi organizaţiilor de partid pentru unirea şi mobilizarea largă a oamenilor muncii, a întregului nostru popor în opera de înfăptuire neabătută a politicii de construcţie socialistă din ţara noastră, pentru ridicarea României pe noi culmi de progres şi civilizaţie, pentru înaintarea fermă a patriei spre comunism".


GUVERNUL DE LA BUDAPESTA A IGNORAT CONGRESUL AL XIV-LEA
Conform tradiţiei, statele europene din "blocul socialist" au trimis mesaje de felicitare Congresului. Prin telegrame standardizate, "partidele frăţeşti" din URSS, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia şi RDG au transmis "îmbrăţişări socialiste" lui Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi delegaţi la "marele forum" de la Bucureşti. Lipsea însă mesajul maghiarilor! Pentru a masca această defecţiune, Scînteia anunţa că pe adresa Congresului al XIV-lea tocmai sosise recipisa Comitetului Central Provizoriu al  Asociaţiei Janos Kadar - "succesoarea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar". În document se preciza: "Comuniştii unguri sunt convinşi că relaţiile ungaro-române, încordate ca urmare a contrarevoluţiei, vor reveni la o stare firească, în scurtă vreme, întrucât Dunărea şi Oltul nu pot fi despărţite. Suntem, de asemenea, convinşi că în scurtă vreme comuniştii unguri vor ieşi învingători şi vor redobândi puterea". După modul cum este redactată, telegrama pare mai degrabă inventată!


ANGAJAMENTE ÎN FAŢA PARTIDULUI

Muncitorii din fabrici şi uzine erau ţinuţi la curent cu lucrările Congresului al XIV-lea. Pentru a-şi arăta ataşamentul faţă de Partid, unii dintre ei au elaborat noi angajamente, cum este cazul lui Ioan Sabadiş, şef de tură de la Depoul CFR Dej-Triaj: "Unitatea noastră, cu satisfacţie deplină, a raportat, la începutul lunii noiembrie, îndeplinirea planului pe patru ani din actualul cincinal. Dorim însă să ne îmbunătăţim propriile performanţe, să doborâm rezultatele tot mai bune în cadrul întrecerii socialiste dintre unităţile de profil. Considerăm aceasta răspunsul nostru ferm, adeziunea la ideile şi tezele cuprinse în magistralul Raport prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la înalta tribună a Congresului al XIV-lea, voinţa neclintită de a participa sub conducerea partidului, în frunte cu cel mai iubit fiu al naţiunii la făurirea destinului nostru de aur, a ci­vilizaţiei socialiste şi comuniste pe străvechiul pământ al patriei noastre".


ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DE PLAN

După ce la 8 noiembrie raportase îndeplinirea sarcinilor de plan pe patru ani, colectivul de "oameni ai muncii" de la Întreprinderea "Carbochim" din Cluj avea de făcut un nou anunţ - îndeplinirea planului anual la producţia fizică de corpuri abrazive, principalul sortiment din gama de produse a unităţii. Performanţa a fost însoţită de reducerea obţinută la cheltuielile materiale şi totale efectuate pentru 1.000 lei producţie marfă - în comparaţie cu perioada similară a anului trecut: 43, respectiv 36 de lei.


TOTUL PENTRU EXPORT

Aceeaşi "dăruire în muncă" o manifestau şi angajaţii de la Întreprinderea Mecanică Braşov. Prin vocea maistrului Mircea Anghel, delegaţii la Congres erau anunţaţi că unitatea sa realizase, înainte de termen, planul anual la producţia marfă şi la export, atât pe devize convertibile, cât şi pe relaţia contractelor cu ţările socialiste. Cele mai bune rezultate fuseseră obţinute de colectivele de muncă conduse de ing. Alexandru Both, Aurel Baboia (şef secţie schimb), şefii de echipă Iosif Kurucz, Claudia Horondenschi şi Anişoara Dobrin (sudor), toţi evidenţiaţi în întrecerea socialistă.


GRIJA TOVARĂŞILOR PENTRU EDUCAŢIE
Comitetul de Partid al Centrului universitar Timişoara a trimis pe adresa Congre­sului al XIV-lea o telegramă prin care-şi arăta recunoştinţa pentru eforturile lui Nicolae Ceauşescu de dezvoltare a învăţământului: "Ca şi ţara în între­gul ei în Epoca de Aur a României, «Epoca Nicolae Ceauşescu», învăţământul su­perior timişorean a dobândit cu adevărat casă nouă. Institutul agronomic, Fa­cul­tatea de electrotehnică, Facultatea de construcţii, Facultatea de tehnologie chi­­mi­că, modernul orăşel studenţesc şi multe alte edificii destinate unui proces ins­tructiv-educativ pe măsura revoluţiei ştiinţifico-tehnice - la înflorirea căruia con­tribuie decisiv tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, savant de largă recunoaştere internaţională -, rămân mărturii peste generaţii ale grijii neţărmurite pe care o acordaţi pregătirii specialiştilor de mâine pentru muncă şi viaţă".

×
Subiecte în articol: jurnalul zilei