24 martie 1989

În ciuda ploilor şi a timpului înnorat, primăvara şi-a intrat de mult în drepturi. În ton cu anotimpul, prin­tre alte produse, magazinul "Bucu­reşti" a pus în vânzare modele de sandale pentru femei – gen papuc, cu două berete, realizate la Întreprin­derea Dâmboviţa.

În agricultură, conform "indicaţiilor preţioase", ar fi trebuit să înceapă irigatul cerealelor păioase, lucernei, plantaţiilor de vii şi pomi, culturilor legumicole. Prin "mica publicitate" românii vindeau ce voiai şi ce nu voiai, dar în top se aflau "electronicele".

"Patria natală, ca lumina ochilor"
Printre metodele rafinate de combatere a emigraţiei ilegale, se apela şi la presa judeţeană. În ziarele din zonele limitrofe graniţei vestice a României apăreau adeseori articole despre fugari în Occident. Pentru ei exista la Timişoara, în "Drapelul roşu", o rubrică - "Patria natală, ca lu­mina ochilor". Potrivit gazetarilor lo­cali, mulţi se întorceau acasă spăşiţi. Era şi cazul mecanicului P.Z., în vârstă de 24 de ani, din Sânnicolaul Mare. Plecase ilegal în vest, ajungând în lagărul pentru refugiaţi din Viena.
După ce străbătuse câteva oraşe din RFG (München, Freiburg, Augsburg), ar fi decis să revină în ţară. Nu găsise nici loc de muncă, nici de dormit. Şi  inginerul H.L. s-ar fi convins de "inechităţile sociale ale capitalismului": "În Vestul aşa-zis mărinimos, nu ne este locul şi nu avem ce căuta. Puţini sunt aceia care nu ştiu sau nu vor să ştie ce este acolo. Vreau să uit cât mai repede ce am trăit". La sfârşitul articolului, şi morala: "Ade­vărul dintotdeauna este unul singur, anume că acasă, în patria natală, este locul împlinirii, al preţuirii şi rostului, acasă, într-o societate dreaptă, unde omul e valoare supremă, pu­tându-şi manifesta plenar calită­ţile şi capacitatea creatoare, satisfacţia muncii şi a vieţii".

Marfă de sezon
În ton cu anotimpul, magazinul Bucureşti a pus în vânzare modele de sandale pentru femei - gen pa­puc, cu două berete, realizate la În­treprinderea Dâmboviţa, combine­zoa­ne de la "Drapelul roşu" din Sibiu, bluze tricotate de la IT Caracal, ciorapi şi dresuri. Pentru copii, la "Ro­marta copiilor" se comercializau ca­nadiene şi bluze de la Întreprinderea de confecţii din Baia de Arieş şi Târgu-Mureş, cămăşi din ţesături din bumbac fabricate la IC Botoşani, IC Bârlad şi IC Tulcea. Cărucioare sport, landouri, păpuşi produse la "Ară­deanca" completau gama de produse pentru copii. Şi în librării au apărut noutăţi pentru micuţii şcolari - noi modele de penare, ma­pe, cer­neală albastră, pixuri, tuş pentru desen în diverse culori.

"Aştept provincia"
Febrilă era economia "subte­rană" a ţării. Cu produse achiziţio­nate te miri cum, românii desfă­şu­rau pe faţă "micul comerţ", prin "mi­ca publicitate" a ziarelor. Se vindea ce voiai şi ce nu voiai, dar în top se aflau "electronicele". Variata gamă de produse mergea de la playere şi recordere video, combine muzicale, radiocase­tofoane "simple" şi "duble" până la casete audio şi vide­o­casete înregistrate. Erau mărci consacrate în afară, precum Akai, Gold-Star, Sharp, Mi­tsu­bishi, Phi­lips, JVC, Panasonic, dar şi nume pierdute între timp pe calea evo­luţiei tehnologice (Naţio­nal, Orion, Fisher). Televizoarele Dia­mant, computerele Atari şi Spectrum,  maşinile de tricotat Ve­ri­tas şi cele de cusut Singer, blă­nurile de nurcă şi astrahan persan (naturale, după cum asigurau vân­zătorii) şi câte şi mai câte erau ofertele obiş­nuite la mica publicitate. La mare căutare erau şi televizoa­rele color şi Oltcit-urile cu cinci viteze. Cum au făcut rost de ele nimeni nu-i întreba pe vânzători. Doar "ochii şi urechile" poporului ştiau. Se şi foloseau de... informaţii.

"De mâine începem"
În agricultură, conform "indica­ţi­ilor preţioase", ar fi trebuit să în­cea­pă irigatul cerealelor păioase, lucer­nei, plan­taţiilor de vii şi pomi, cul­turilor le­gumicole. Potrivit nor­me­lor, culturile trebuiau să fie udate cu 450-500 mc apă la hectar. Un raid-anchetă al re­dactorilor ziarului ju­de­ţean Do­bro­gea nouă din Cons­tanţa, efectuat pe traseul Ciocârlia - Ţepeş Vodă - Mi­hail Kogălniceanu, a des­coperit şi codaşi la lucrări. Bu­nă­oară, la Tortomanu, doar şase oa­meni din sat transportau conduc­tele, fără as­persoare, pe câmpuri. Iar la Ciocârlia, Ion Bălău, preşedintele CAP-ului, i-a întâmpinat pe ziarişti cu scuza... "De mâine începem".