x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 25 august 1989

25 august 1989

de Florin Mihai    |    25 Aug 2009   •   00:00

Trecuseră câteva zile de la aniversarea lui "23 August", dar, în presa vremii, sărbătoarea stârnea încă ecouri. De peste hotare, de peste mări şi ţări soseau întruna ştiri despre manifestări organizate în marile capitale ale lumii. Mai erau câteva săptămâni până la începutul şcolii. Pă­rinţii şi copiii intraseră deja în febra pregătirilor pentru şcoală. Începuse goana după uniforme, ghiozdane şi re­chi­zite! În toate ju­de­ţele ţării, 23 August a fost "marcat" cum se cuvine. La Braşov, de-a lungul săptămânii s-au or­ga­nizat "manifestări cultural-sportive". Din Berlin, oraş care ani­versa 750 de ani de existenţă, Sebastian Truţa trimi­tea o co­res­pondenţă intitulată "Berlin - tradiţie şi modernitate".


23 AUGUST, PESTE HOTARE
Trecuseră câteva zile de la aniversarea lui "23 Au­gust", dar în presa vremii, sărbătoarea stârnea încă ecouri. De peste hotare soseau în­truna ştiri despre manifestări organizate în marile capitale ale lumii. Bunăoară, la Beijing, liderul chinez Li Peng (membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez) a salutat conducerea RSR într-o alocuţiune.
Tot în Asia, la Phenian, sub auspiciile Comitetului de Relaţii Culturale cu Străinătatea (CRCS) şi ale Asociaţiei de Prietenie Coreeano-Română s-a ver­nisat expoziţia "România 1944-1989 - imagini" şi s-au vizionat filme ro­mâneşti. Mai aproape de ţara noastră, în Cehoslovacia, la Luhaconice, oraş eliberat de Armata română în cel de-al doilea război mondial, a fost inaugurată a 30-a ediţie a zilei RSR. Peste 600 de persoane au participat la ma­ni­festare, scria Scînteia. Şi în îndepăr­tatul Peru, în capitala Lima, s-a organizat o ex­po­ziţie de fotografie, la sfârşit pro­iec­tându-se documentarul "România, imagini contemporane". Cum obra­zul subţire cu cheltuială se ţine, Secţia de Propagandă a CC şi Mi­nisterul Afa­cerilor Externe trebuie să fi decontat sume generoase în cinstea evenimentului, peste mări şi ţări.    


LIPSEAU UNIFORMELE PENTRU ŞCOLARI
Mai erau câteva săptămâni până la începutul şcolii. Părinţii şi copiii intraseră deja în febra pregătirilor pentru şcoală. Începuse goana după uniforme, ghiozdane şi rechizite! Prilej pentru ziarele vremii să iniţieze raiduri-anchetă prin magazine şi pa­petării. La Iaşi, răspundea între­bărilor incomode Ioan Mazilu, director co­mercial al ICRTI. "Faţă de anul precedent, cantităţile de uniforme şcolare contractate sunt mai mari. Situaţia livrărilor de la furnizori este bună. Avem şi unele stocuri în depo­zit. Apro­­vizionarea magazinelor a în­ce­put din luna iulie a.c.", asigura I. Ma­zilu. Treptat, apăreau şi problemele. Le dezvăluie Melania Dropu, merceolog: "În prezent, nu sunt suficiente costume şi sarafane pentru elevii de liceu din clasele IX-XII. Cred că trebuie să purtăm o discuţie cu tovarăşii din comerţul cu ridicata". Spusele tovarăşei Dropu se confirmau pe teren. La magazinul Tudor Vladi­mirescu, halatele "Olandină", fustele "Pionier", rochiţele pentru preşcolari şi bluzele pentru şoimi lipseau.


ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE DIN BERLINUL ESTIC
Din Berlin, oraş ce aniversa 750 de ani de existenţă, Sebastian Truţa tri­mitea pentru ziarul Unirea (din Alba-Iulia) o corespondenţă intitulată "Berlin - tradiţie şi modernitate". Însemnările se refereau, bineînţeles, la partea est-germană, care cunos­cuse după 1945 calea "democraţiei populare". "O mulţime de schele îmbracă cu dantelăria lor trupul multor edificii reprezentative ce fac parte din patrimoniul arhitecturii clasice germane, consemna ziaristul în în­semnările sale de călătorie din RDG. Vechea Primărie îşi redobân­deşte treptat, prin truda şi iscusinţa meş­te­rilor restauratori, înfăţişarea de acum câteva secole. Scurgerea implacabilă a timpului n-a cruţat nici domurile, turlele şi ornamentica exterioară a acestui palat spre care duc multe dintre arterele de circulaţie ale capitalei. Pe alocuri, stricăciunile şi deterio­rările sunt atât de pronunţate, încât meşterii sunt nevoiţi să facă apel la stampe, fotografii, litografii şi alte documente de arhivă, luând de multe ori totul de la început."

×