25 martie 1989

În noaptea de sâmbătă spre du­mi­nică s-a trecut la ora oficială de vară, care a durat până la 24 septembrie 1989. Acele ceasornicelor au fost mu­tate, astfel încât ora zero a de­venit ora 1.

Oamenii au pierdut o oră de somn. În schimb, programul în­treprinderilor, magazinelor, şco­lilor, mersul trenurilor, al autobu­zelor a rămas neschimbat.

Biografii contemporane
Ziarul Ceahlăul din Piatra-Neamţ publica săp­tămânal rubrica "Bio­grafii contemporane", des­pre oa­me­ni ai muncii cu rezultate "pe linia de activi­tate". Printre ei, şi despre Cristian Jipa, în vârstă de 22 de ani.
Era conducător auto la ITSA Piatra-Neamţ, pe un multicar. După ce absolvise Şcoala Profesională de Construcţii Căi Ferate din Roman, ob­ţinuse permisul de conducere (1985). În anii următori, câştigase mereu concursul "Stăpân pe volan", la categoria de vârstă sub 26 de ani, la faza judeţeană. "Pe ţară", în faţa şoferilor de tir, fusese mai greu. Dar se descurcase onorabil la probele de cunoştinţe mecanice, de circulaţie, poligon, cunoştinţe social-politice. După "profesională", urmase la seral şi liceul, fiind elev în clasa a XIII-a a Liceului Industrial nr. 5 (Construcţii) din Piatra-Neamţ. Printre proiectele de viitor - baca­laureatul şi şcoala de maiştri.  

TAROM, un nou orar  
S-a modificat totuşi orarul companiei aeriene TAROM. Conform noii grile, până la 28 octombrie 1989, se păstrau transporturile inter­na­ţionale de lung curier până la New York (două curse săp­tă­mâ­nal, via Luxemburg şi, respectiv, via Viena). Funcţionau, de asemenea, şi curse exotice, precum Abu Dha­bi Bangkok Singapore şi Bu­cu­reşti Ka­rachi Beijing. Pe con­tinen­tul european erau prevăzute legături cu principalele capitale. În ţară s-au introdus curse din Capitală spre Bacău, Caransebeş, Iaşi, Baia Mare, Suceava şi Satu-Mare (zilnic), Arad, Oradea, Târgu-Mureş (trei curse pe zi), Cluj-Napoca (patru). Pentru lu­nile iulie şi august, se preconiza înfiin­ţarea unor curse directe între Constanţa şi alte oraşe din provincie.    

Ceauşescu, intervievat de "Al-Messa"
La 6 martie 1989, Nicolae Ceau­şescu  acordase un interviu lui Sa­mir Ragab, redactor-şef al ziarului egiptean Al-Messa. Cu o întârziere de câteva săptămâni, declaraţiile preşedintelui român au văzut lumina tiparului în Scînteia.
Printre numeroasele întrebări la care răspunsese Tovarăşul, şi una apa­rent "incomodă", despre refor­mele din URSS. Prilej pentru secretarul general de la Bucureşti de a expune calea proprie a co­mu­nis­mului construit în România.
"O dată cu activitatea de dezvoltare a forţelor de producţie, a industriei şi agriculturii şi a celorlalte sectoare economico-sociale, am acordat o atenţie deosebită perfecţionării conducerii, planificării şi dezvoltării democraţiei mun­ci­to­reşti-revoluţionare", a declarat Ni­colae Ceauşescu presei egiptene. "Am pornit de la faptul că socialismul îl realizăm cu poporul şi pentru popor şi că, în acest scop, trebuie să realizăm un larg cadru democratic. (...) Încă din 1965 am lichidat multe stări de lucruri negative, am pus capăt şablonismului, con­cep­ţiei «modelului unic» de cons­truc­ţie a socialismului şi am con­siderat că în dezvoltarea economico-socia­lă trebuie să pornim şi de la legile obiective generale, dar şi de la realităţile şi condiţiile din România. Am introdus princi­piile autoconducerii, autogestiunii în toate sectoarele de activitate."

Casa de odihnă Amara, "uzina de sănătate"
Într-un pliant publicitar care circula în epocă, casa de odihnă din centrul Bărăganului, de la Amara, era denumită "uzina de sănătate". De aproape douăzeci de ani, cura balneară şi tratamentele de acolo dădeau rezultate cu o serie de afec­ţiuni (spondiloze, gonartroze, co­xar­troze, periartrite scapulohu­merale, miozite, tendinite, bursite, entorse, sechele algice postfracturi). Potrivit informaţiilor ofe­ri­te de medicul Rodica Miclea ziarului Tribuna Ialomiţei, rezultate spectaculoase se înregistraseră şi în vindecarea unor afecţiuni ginecologice cronice (sterilitatea primară şi se­cun­dară) şi neurologice perife­rice (pareze, paralizii nervi periferici). Sta­bilimentului dispunea de apa­rate de electroterapie (interfrem, stereofrem, calmostim, terastim), toate româ­neşti. Şapte medici şi 79 de cadre medii sanitare tra­taseră numai în 1988 peste 12.000 de pacienţi, aducând uni­tăţii sa­nitare un beneficiu de 7,2 milioane de lei.