x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

28 iulie 1989

0
Autor: Florin Mihai 28 Iul 2009 - 00:00

De dimineaţă, "Conducătorul" a inspectat CAP-ul din comuna Dragoş Vodă (jud. Călăraşi), din Câmpia Bărăganului. Teglas Andras, maistru la secţia de ţesătorie a Întreprinderii textile Oltul, de origine maghiară, relata ziarului Cuvântul Nou, cu vorbe meşteşugite, despre prefacerea fabricii în care lucra de-o viaţă. La Dărmăneşti (jud. Bacău), oraş de tip "nou", între văile Trotuşului şi Uzului, s-au desfăşurat "serbările Uzului". Cu cântece şi voie bună, brăilenii au sărbătorit istoricele recolte obţinute în urma campaniei de seceriş.



DESPRE "NOUA REVOLUŢIE AGRARĂ", PE MIRIŞTEA DE OVĂZ
De dimineaţă, "Conducătorul", însoţit de consoarta sa, a inspectat CAP-ul din comuna Dragoş Vodă (jud. Călăraşi), din Câmpia Bărăganului. Ioan Foriş, primsecretar al Comitetului Judeţean de partid, a acompaniat perechea de la aterizarea elicopterului prezidenţial până la vizita pe câmp. Un locuitor al satului i-a întâmpinat pe oaspeţi. "Bine aţi venit la noi, stimaţi conducători!", le-a spus gospodarul. "Bine v-am găsit!", a răspuns "Tovarăşul", în timp ce pionieri şi şoimi ai patriei se pregăteau să ofere "prinosul de recunoştinţă" primului cuplu al ţării. După formalităţi, s-a trecut la chestiuni serioase. Împreună cu "organele" locale, Nicolae Ceauşescu a analizat ci­frele de producţie la diferite culturi. Rezulta­te­le erau la standardele "noii revoluţii agrare" - 8.105  kg de grâu la hectar la su­prafaţa de 755 hectare şi 8.637 kg orz la 350 hectare. Interesul s-a mutat apoi asupra culturii de ricin, îndeaproape examinată de Ceauşescu. "Pe un asemenea teren, dacă se lu­crează cum trebuie, semănând mai de­vreme decât s-a semănat în acest an şi utilizând soiuri mai precoce pentru a evita prelungirea ciclului de coacere în săptămânile de toamnă, asigurând o densitate mai mare şi folosind sistemul de irigare prin brazdă, se vor putea obţine producţii şi mai mari", şi-a rostit "Tovarăşul", dintr-o suflare, indicaţiile preţioa­se. Dar nu isprăvise. Pe miriştea de ovăz, s-a discutat pe tema densităţii culturilor şi a sistemelor de recoltare. L-a impresionat balotarea paielor şi folosirea căruţelor cu cai. "Vă doresc multă sănătate şi fericire!", le-a spus la sfârşitul vizitei Nicolae Ceauşescu ţăranilor călărăşeni. I s-a răspuns cu obişnuita de-acum urare a "oamenilor muncii", din timp repetată: "Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres!".

ISTORIA LUI ANDRAS BACI
Un reportaj din fabricile şi uzinele "patriei so­cialiste" era obligatoriu în macheta oricărui ziar al vremii. În zonele cu etnici neromâni, era mai apreciat dacă avea pro­ta­gonist vreun maghiar, german sau sârb. Se ilustra astfel "buna înţelegere între mi­no­rităţile conlo­cuitoare". Teglas Andras, de origine ma­ghiară, maistru la secţia de ţesătorie a Întreprinderii textile Oltul, relata ziarului Cuvântul Nou, cu vorbe meşte­şugite, despre prefacerea fabricii în care lucra de-o viaţă. "Când am venit în fa­brică nu împlinisem încă 15 ani şi uceniceam. Era la câteva zile după naţionalizarea din 1948", puncta muncitorul un eveniment esenţial din istoria regimului. Şi continua în acelaşi registru: "De atunci şi până acum, socotiţi şi dumneavoastră, s-au scurs mai bine de 41 de ani! Ani în care am lucrat mai tot timpul în aceeaşi secţie, în aceeaşi sală, aşa că am văzut cu ochii mei transformările care au avut loc în viaţa secţiei şi a întreprinderii, mai cu seamă de la Congresul al IX-lea al partidului şi după reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, când industria judeţului a cunoscut un puternic avânt".

SERBĂRILE UZULUI, LA DĂRMĂNEŞTI
La Dărmăneşti (jud. Bacău), oraş de tip "nou", între văile Trotuşului şi Uzului, s-au desfăşurat "serbările Uzului". Încărcate de istorie, locurile aminteau de poporul migrator al uzilor. În Evul Mediu, triburile lor trecuseră prin pasurile carpatice spre Transilvania. Prin pasul Uzului, se făcea legătura cu valea superioară a Oltului. În 1989, "serbările Uzului" nu aminteau în vreun fel de invadatorii de origine turcică, ci erau dedicate sărbătoririi a 45 de ani a marii sărbători naţionale şi Congresului al XIV-lea al partidului. Cu acel prilej, au avut loc simpozioane, mese rotunde, seri literare, vernisări de expoziţii.

"CÂNTARE OMULUI ŞI HOLDELOR BOGATE"
Cu cântece şi voie bună, sub patronajul "Cântării României", brăilenii au sărbătorit istoricele recolte obţinute în urma campaniei de seceriş. Graficele "închinate" realizării evidenţiau, cu cifre îngroşate, 7.509 kg orz şi 9.110 kg grâu. Recorduri absolute pentru judeţul de la malul Dunării, susţinea Scînteia. Pe scene amenajate în aer liber, în cinstea evenimentului, formaţiile artistice reunite în festivalul "Cântare omului şi holdelor bogate" s-au produs la Blasova, Camniţa, Viişoara, Colţea, Du­descu, Lacu Sărat, Scorţaru Vechi, Romanu, Ianca, Spiru Haret şi Olăneasca.
Citeşte mai multe despre:   1989 - acum 20 de ani

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de