Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De dimineaţă, "Conducătorul" a inspectat CAP-ul din comuna Dragoş Vodă (jud. Călăraşi), din Câmpia Bărăganului. Teglas Andras, maistru la secţia de ţesătorie a Întreprinderii textile Oltul, de origine maghiară, relata ziarului Cuvântul Nou, cu vorbe meşteşugite, despre prefacerea fabricii în care lucra de-o viaţă. La Dărmăneşti (jud. Bacău), oraş de tip "nou", între văile Trotuşului şi Uzului, s-au desfăşurat "serbările Uzului". Cu cântece şi voie bună, brăilenii au sărbătorit istoricele recolte obţinute în urma campaniei de seceriş.
DESPRE "NOUA REVOLUŢIE AGRARĂ", PE MIRIŞTEA DE OVĂZ
De dimineaţă, "Conducătorul", însoţit de consoarta sa, a inspectat CAP-ul din comuna Dragoş Vodă (jud. Călăraşi), din Câmpia Bărăganului. Ioan Foriş, primsecretar al Comitetului Judeţean de partid, a acompaniat perechea de la aterizarea elicopterului prezidenţial până la vizita pe câmp. Un locuitor al satului i-a întâmpinat pe oaspeţi. "Bine aţi venit la noi, stimaţi conducători!", le-a spus gospodarul. "Bine v-am găsit!", a răspuns "Tovarăşul", în timp ce pionieri şi şoimi ai patriei se pregăteau să ofere "prinosul de recunoştinţă" primului cuplu al ţării. După formalităţi, s-a trecut la chestiuni serioase. Împreună cu "organele" locale, Nicolae Ceauşescu a analizat cifrele de producţie la diferite culturi. Rezultatele erau la standardele "noii revoluţii agrare" - 8.105 kg de grâu la hectar la suprafaţa de 755 hectare şi 8.637 kg orz la 350 hectare. Interesul s-a mutat apoi asupra culturii de ricin, îndeaproape examinată de Ceauşescu. "Pe un asemenea teren, dacă se lucrează cum trebuie, semănând mai devreme decât s-a semănat în acest an şi utilizând soiuri mai precoce pentru a evita prelungirea ciclului de coacere în săptămânile de toamnă, asigurând o densitate mai mare şi folosind sistemul de irigare prin brazdă, se vor putea obţine producţii şi mai mari", şi-a rostit "Tovarăşul", dintr-o suflare, indicaţiile preţioase. Dar nu isprăvise. Pe miriştea de ovăz, s-a discutat pe tema densităţii culturilor şi a sistemelor de recoltare. L-a impresionat balotarea paielor şi folosirea căruţelor cu cai. "Vă doresc multă sănătate şi fericire!", le-a spus la sfârşitul vizitei Nicolae Ceauşescu ţăranilor călărăşeni. I s-a răspuns cu obişnuita de-acum urare a "oamenilor muncii", din timp repetată: "Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres!".
ISTORIA LUI ANDRAS BACI
Un reportaj din fabricile şi uzinele "patriei socialiste" era obligatoriu în macheta oricărui ziar al vremii. În zonele cu etnici neromâni, era mai apreciat dacă avea protagonist vreun maghiar, german sau sârb. Se ilustra astfel "buna înţelegere între minorităţile conlocuitoare". Teglas Andras, de origine maghiară, maistru la secţia de ţesătorie a Întreprinderii textile Oltul, relata ziarului Cuvântul Nou, cu vorbe meşteşugite, despre prefacerea fabricii în care lucra de-o viaţă. "Când am venit în fabrică nu împlinisem încă 15 ani şi uceniceam. Era la câteva zile după naţionalizarea din 1948", puncta muncitorul un eveniment esenţial din istoria regimului. Şi continua în acelaşi registru: "De atunci şi până acum, socotiţi şi dumneavoastră, s-au scurs mai bine de 41 de ani! Ani în care am lucrat mai tot timpul în aceeaşi secţie, în aceeaşi sală, aşa că am văzut cu ochii mei transformările care au avut loc în viaţa secţiei şi a întreprinderii, mai cu seamă de la Congresul al IX-lea al partidului şi după reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, când industria judeţului a cunoscut un puternic avânt".
SERBĂRILE UZULUI, LA DĂRMĂNEŞTI
La Dărmăneşti (jud. Bacău), oraş de tip "nou", între văile Trotuşului şi Uzului, s-au desfăşurat "serbările Uzului". Încărcate de istorie, locurile aminteau de poporul migrator al uzilor. În Evul Mediu, triburile lor trecuseră prin pasurile carpatice spre Transilvania. Prin pasul Uzului, se făcea legătura cu valea superioară a Oltului. În 1989, "serbările Uzului" nu aminteau în vreun fel de invadatorii de origine turcică, ci erau dedicate sărbătoririi a 45 de ani a marii sărbători naţionale şi Congresului al XIV-lea al partidului. Cu acel prilej, au avut loc simpozioane, mese rotunde, seri literare, vernisări de expoziţii.
"CÂNTARE OMULUI ŞI HOLDELOR BOGATE"
Cu cântece şi voie bună, sub patronajul "Cântării României", brăilenii au sărbătorit istoricele recolte obţinute în urma campaniei de seceriş. Graficele "închinate" realizării evidenţiau, cu cifre îngroşate, 7.509 kg orz şi 9.110 kg grâu. Recorduri absolute pentru judeţul de la malul Dunării, susţinea Scînteia. Pe scene amenajate în aer liber, în cinstea evenimentului, formaţiile artistice reunite în festivalul "Cântare omului şi holdelor bogate" s-au produs la Blasova, Camniţa, Viişoara, Colţea, Dudescu, Lacu Sărat, Scorţaru Vechi, Romanu, Ianca, Spiru Haret şi Olăneasca.
