x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

28 martie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 28 Mar 2009 - 00:00

Zi istorică declarată de şefii propagandei: 15 ani de când Ni­colae Ceauşescu e şi preşedintele României. Agricultorii au fost în plin asalt pe fronturile însă­mânţărilor de primăvară şi săp­tămânii pomicultorii. Pe­treşti şi Scorniceşti, în întrecere... socia­lis­tă. "Echipele complexe" ,în lup­­tă cu abandonul şcolar al co­piilor de ţigani.



"Şi se cheamă Ceauşescu - drumul către viitor!"
S-au împlinit 15 ani de când se­cretarul general al PCR înde­pli­neşte şi funcţia de preşedinte al Ro­mâ­niei. Scînteia a apărut ca la marile sărbători "în bandă roşie" (proces tehnologic complicat pentru tipo­grafie): "Marelui erou al patriei, tovarăşului Nicolae Ceau­şescu, secretarul general al partidului, pre­şedintele Ro­mâ­niei Socialiste, omagiul fierbinte al întregii na­ţiuni". Nici măcar poemul aniversar, semnat de Victor Tulbure, nu aduce vreo noutate.

"Vine el din osul Horii, din a lui Ştefan suflare,/ Din lumină de Bălcescu şi din gând de Cantemir,/ Vis din vis de Eminescu ori de alt Mihai, cel care/ şi-a voit pe vatră neamul, sub etern, înalt nadir." şi finalul apoteo­tic - "şi se cheamă Ceauşescu - drumul către viitor!".     

Săptămâna pomiculturii
De ieri, "săptămâna pomiculturii"! Start la lucrările de primăvară în pomicultură şi la plantat de pomi. Dat, ca toate comenzile, de la partid. Reporterii "bagă în gura" interlocutorilor, printre raportări, înţelepciuni de felul "într-o viaţă, ca să fii OM, trebuie să faci un copil, să clădeşti o casă şi să plan­tezi un pom."

Alegeri de deputaţi sovietici
Duminică, 26 martie, au scris zia­rele, în Uniunea Sovietică au avut loc alegeri de deputaţi pentru Congresul depu­ta­ţilor poporului. Scînteia menţionează că acesta e organul suprem al puterii de stat, creat la finele anului trecut pe baza unei noi legi elec­torale. 2.250 de deputaţi vor forma noul Congres. 750 dintre ei au fost deja desemnaţi într-o primă etapă a ale­gerilor (11-23 martie) de orga­nizaţiile politice şi obşteşti. Pentru restul de 1.500 mandate şi-au depus candidatura 2.895 de candidaţi. Rezultatele, peste o săptămână. Tăcere de­plină însă asu­pra influen­ţelor "perestroikăi" de re­ve­nire la "învăţătura lui Lenin" şi euforia creată de concurenţa între mai mul­ţi candidaţi pentru un loc de deputat.

Întrecere între Scorniceşti şi Petreşti
"Vom face din Petreşti ce-am făcut din Scorniceşti", lansase Lică Băr­bu­lescu, secretarul CC cu agricultura, o nouă lozincă în localitatea de baştină a cumnatei Elena Ceauşescu. Astfel stimulate, notabilităţile comunei s-au trezit că toate porţile li se deschid la cuvintele magice "Petreşti-Dâmbo­vi­ţa". Camioanele CAP-ului trimise după furaje ori îngrăşăminte avansau peste rând în coloanele de la porţile combinatelor producătoare; pe planurile de investiţii se aşterneau urgent sem­nă­turile de aprobare; premiile Festivalu­lui Naţional Cântarea Româ­niei mer­geau simetric către for­maţiile ambelor localităţi - păs­trătoare de valoroase tezaure folclo­rice descoperite prin fiii lor "cei mai iubiţi".

Mărfuri... nepreţuite
Blaga Ana Maria din oraşul Ne­greşti, Str. Victoriei nr. 4, reclamă: "Nu pot fi enumerate produsele (multe), care sunt condiţionate de altele, începând cu cărţi, ţesături, ţigări etc. La raionul confecţii copii însă problema este mai spinoasă. Deşi vrei să cumperi ceva anume - de exemplu o pereche de pantaloni mărimea 36 - nu ştii care este preţul real, cel tipărit (175 lei) sau cel modificat ulterior (275 lei)". şi mai scrie cititoarea către ziarul ei favorit: "Deşi sunt de trei ani în acest oraş, n-am auzit niciodată formula de politeţe, care să te îmbie cu "Să mai poftiţi pe la noi!".

Ce spune geanta poştaşului
"Miezul" revistei Flacăra - două pagini de reportaj tematic. Cu trei titluri pe cinci rânduri: "Sub zodia ci­vilizaţiei socialiste/ Ţelul suprem al vieţii şi luptei preşedintelui Nicolae Ceauşescu: bunăstarea şi fe­ricirea poporului/ Tulcea - repere ale noii deveniri contemporane".
Personaje şi dovezi sunt felurite. Printre care şi geanta lui Ion Carpov ("de vreo 30 de ani poştaş numai în Tulcea"). "Prin 68 măr­şăluiam între 10 şi 15 km pe zi cu 10-15 scrisori în geantă, cu vreo 30 de ziare Scînteia, cu 2-3 România Liberă şi să mă gândesc bine, să nu mint, cam atât", îşi aduce poş­taşul aminte. Semn al moder­nizării ora­şului Tulcea - geanta lui a devenit neîncăpătoare! Astfel că şi-a cum­părat alta mai mare: încap în ea sutele de scrisori, cărţi poştale, avize şi ziare.

La ţigani
Obligatorie, în România, e şcoala generală de zece ani. Ţara are însă, raportat la totalul populaţiei cel mai mare procent de minoritari ţigani din Europa. La recensământ se declară însă aproape toţi români sau ma­ghiari după a doua lor limbă.  
Nefericiţi sunt profesorii repartizaţi în cartiere sau sate bogate în ne­de­clarata "naţionalitate conlo­cui­toare". Sedentarizaţi în forţă de legislaţia dreptului şi obligaţiei la muncă, ţiganii derapează de la obligaţia şco­larizării copiilor. Săp­tămânal, ne­norociţii învăţători şi profesori sunt programaţi pe teren cu "echipa complexă": mili­ţian, trimis al Primă­riei, deputat de cartier sau sătesc, profesori. Nu­mi­ţii părinţi sunt prelucraţi "de la om la om": nu-ţi trimiţi copilul la şcoală - în consecinţă, te amendăm, îţi retragem autorizaţia de-a cânta la petreceri şi nunţi ori chiar te băgăm la-nchisoare. Că se găsea pentru ce!  

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de