x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

29 aprilie 1989

0
Autor: Florin Mihai 29 Apr 2009 - 00:00

Ultimele zile ale prierului, cum i se spune în popor lunii aprilie. De câteva săptămâni, românii o ţinuseră în sărbători. la 23 aprilie fuseseră Floriile, urmate de Joimăriţă (27 aprilie) şi mai era o zi până la Paşte.



În Sâmbăta mare, gospodinele pregăteau de zor mâncărurile tradiţionale (co­zonac, pască, drob, borş şi friptură de miel). Oficial însă, pentru "oa­menii muncii" exista o singură sărbătoare - 1 Mai muncitoresc!

SĂPTĂMÂNA MARE
Era săptămâna mare (sau "săptămâna neagră" pentru lo­cuitorii din Bihor şi Maramureş), ultima a Postului Paştelui. Mulţi pregăteau de zor cozonaci, drob şi fripturi de miel. Gospodinele vopsiseră ouăle încă de joi.
Pe la sate, tinerilor li se va fi povestit atunci şi despre Joi­măriţă, zmeoaica ce pedepsea fe­tele şi femeile leneşe la tors şi la dărăcit.
Se mai spunea în popor că Joimăriţa avea "gura cât grapa şi dinţii cât lopata" şi purta cu ea, tot timpul, instrumente de tortură (o găleată cu jăratic, un cleşte, un ciocan, un cuţit, un vătrai, un sac cu cenuşă). De Vinerea seacă (Vinerea Mare), mai spunea tradiţia, se ţinea post negru pentru "secarea" guşii şi bolilor de piele. Femeilor li se interzicea să lucreze, re­co­man­dându-se băi purificatoare pentru întâmpinarea Sâmbetei Învierii.

ECONOMII ŞI ÎNDEPLINIREA TERMENILOR, ÎN CINSTEA LUI "1 MAI"
În judeţul Timiş, întreprinderile au întâmpinat, după posibilităţi, ziua de 1 Mai. Unele raportau îndeplinirea în avans a cifrelor de producţie, altele se mândreau (doar) cu utilizarea unui consum redus de combustibil. De pildă, Întreprinderea de produse ceramice Jimbolia a folosit apa termală şi gazele, reintroducând în producţie energiile recuperate. Numai în perioada premergătoare zilei de 1 Mai, afirmau responsabilii întreprinderii bănăţene, se diminuase consumul de combustibil cu aproape 100 de tone. Fa­brica "Arta Textilă" din Timişoara a raportat, în schimb, îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor la export pe primele patru luni ale anului.  

"TINERI ŞI FRUMOŞI, CA DOUĂ FLĂCĂRI"
Presa vremii nu mai contenea cu articolele dedicate zilei de 1 Mai. Anii 1889 (prima manifestare inter­na­ţională) şi 1939 (primul 1 Mai în România) erau evocaţi laolaltă cu istoria recentă a realizărilor "Epocii de Aur". Bunăoară, despre demonstraţia de 1 Mai 1939, organizată la Bucureşti, a relatat Dumitru Constantin,
pe-atunci tânăr muncitor de 24 de ani, membru al Consi­liului de conducere al breslei "Pielărie şi încăl­ţă­minte" - Secţia Ploieşti. Pentru ziarul judeţean Stea­ua Roşie din Târgu Mureş, el a depănat firul amintiri­lor, in­sis­tând asupra "rolului jucat de tinerii revo­lu­ţi­o­­nari Nicolae Ceauşescu şi Elena Petrescu". "Partidul comunist (...) a convocat o şedinţă a Comitetului organizaţiei locale Bucureşti, hotărând folosirea programului oficial stabilit de autorităţi, transformându-i conţinutul în conformitate cu aspiraţiile economice şi politice ale maselor şi tradiţiilor revoluţionare ale clasei muncitoare. În acest scop, s-a stabilit ca întreaga campanie politică de la 1 Mai 1939 să se desfăşoare concomitent şi în cadrul primului congres al breslelor muncitoreşti. Din Comisia de organizare, în primele rânduri, din partea tineretului, se afla tovarăşul Nicolae Cea­u­şes­cu." "Şi dumneavoastră?", întreabă repor­terul. "Ajun­gem şi aici", i-a răspuns Dumitru Constantin, continuând şirul evenimentelor istoriei oficiale a partidului comunist şi a liderului său. "Aici s-au ci­men­tat prietenii de-o viaţă, mişcarea muncitorească din întreaga ţară a simţit, o dată în plus, forţa unităţii sale. Tineri şi frumoşi, ca două flăcări spre cerul li­bertăţii, Nicolae Ceauşescu şi Elena Petrescu ne îmbărbătau sufletele, întărindu-ne credinţa în victoria luptei noastre re­voluţionare."   

ECONOMII PRIN VIRAMENT
CEC anunţa populaţia despre metoda economisirii prin virament, "pe bază de consimţământ scris". Depunerile se puteau efectua, la alegere, pe libretul de economii preferat sau în contul curent personal. "Dacă doriţi să utilizaţi acest sistem util şi comod de economisire, este necesar să solicitaţi unităţii unde sunteţi încadrat să vi se depună la CEC, chenzinal sau lunar, suma pe care doriţi să o economisiţi", înştiinţa conducerea popularei bănci. "Sumele astfel economisite sunt înscrise în libretul de economii la ghişeul CEC de la locul de muncă sau la unitatea CEC unde s-a virat depunerea. Înscrierea în contul curent personal a sumelor virate se efectuează automat de unitatea CEC la care este deschis contul, ceea ce face ca acest instrument de economisire să fie cel mai avantajos pentru depunerile prin virament." Conform calculelor, într-un singur an se puteau economisi 12.226,50 lei, pe trei ani - 37.978, 30 lei, iar în zece ani  - 143.434,35 lei.

PRĂJITURILE "TOACA" ŞI "LAURA", SPECIALITĂŢI LA TULCEA

Ziarul tulcean Delta prefaţa debutul sezonului turistic la gurile Dunării printr-un interviu cu Florian Isofache, directorul Întreprinderii comerciale de stat pentru alimentaţie publică Tulcea. "Anticipând un sezon estival torid, am pregătit un număr de 29 de terase la restaurante, cofetării şi patiserii, majoritatea dotate cu umbrare parasolare. Pentru a satisface superior cerinţele, s-a luat măsura extinderii schimbului III la Fabrica de mâncare şi Laboratorul de cofetărie, pregătite să facă faţă solicitărilor sporite din sezonul estival. De asemenea, în reţea vor fi introduse şi unele produse noi, între care salata de fructe «à la Union», prăjitura «Toaca», o nouă băutură răcoritoare din sucuri naturale de fructe, prăjitura cu cremă «Laura» şi multe altele."

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de