x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

29 iulie 1989

0
Autor: Florin Mihai 29 Iul 2009 - 00:00
La Sfântu Gheorghe se desfăşura concursul de muzică uşoară Nufărul '89. Staţia de Cale Ferată Iaşi a obţinut titlul de "Erou al Muncii Socialiste". Întreprinderea de piese pentru tractoare Întorsura Buzăului anunţa noi realizări "tehnico-economice". De una singură, o maşină unealtă acţiona mai multe programe, se lăudau inginerii. Când scria despre invenţiile altor ţări, presa românească descoperea numai neajunsuri. Informaţia Bucureştiului demonta una câte una rea­lizările bombardierului "B-2 Stealth", construit de americani, supranumit "avionul invizibil".

NUFĂRUL '89
"E tinereţea vremea iubirii/ E tinereţea cântec minu­nat/ E tinereţea vremea împlinirii/ E tinereţea cântec ne­uitat", în interpretarea Mirelei Ursache, din Buzău, au fost ver­surile la modă ale concursului de muzică uşoară Nu­fărul '89. Competiţia se desfăşura în fiecare vară la Sfântu Gheorghe. 48 de concurenţi îşi încercau no­ro­cul însă doar 31 erau selectaţi pentru prima fază a "Nufărului".
Printre participanţi s-a afirmat atunci şi Trio Galax, format din Daniela şi Angela Galanton şi Stela Axinte, eleve la Şcoala Populară de Artă din Bu­cureşti, la clasa Mihaelei Runceanu şi a lui Ionel Tudor. Tinerele talente într-ale muzicii uşoare se produceau şi în alte concursuri, precum "Când castanii înfloresc" (Ploieşti), "Cântecul ora­şului" (Râmnicu Sărat), "Voci de pri­măvară" (Botoşani), "Amara", "Să cânte tinereţea" (Focşani).


CEFERIŞTII IEŞENI, "EROI AI MUNCII SOCIALISTE"
La Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi s-a desfăşurat festivitatea conferirii titlului de "Erou al Muncii Socia­liste" Staţiei de Cale Ferată Iaşi. În ultimii patru ani, unitatea feroviară moldo­vea­nă ocupase prima poziţie în întrecerile socialiste de profil. Au onorat ceremonia Maria Ghiţulică (prim-secretar al Co­mitetului Judeţean de partid), Pavel Aron (ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor), Ştefan Korodi (secretarul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România). Din sală, muncitorii staţiei au "savurat" momentul înmânării diplomei de onoare şi a steagului roşu de unitate fruntaşă în întrecerea socialistă pe ţară. În final, vorbitori şi aplaudaci au mulţumit cu toţii secretarului general Nicolae Ceauşescu, printr-o telegramă. "Pentru noi, cei care trăim şi muncim în acest mare oraş al vechilor şi, mai cu seamă, al noilor zidiri socialiste, cetate a industriei, ştiinţei şi culturii româneşti, este un adevăr incontestabil că marile înfăptuiri din cei 24 de ani de când vă aflaţi în fruntea partidului şi poporului, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, nu ar fi fost posibile fără clarviziunea şi cutezanţa dumneavoastră revoluţionară, fără grija şi atenţia cu care militaţi pentru dezvoltarea armonioasă, echilibrată a tutu­ror zonelor ţării."


UNEALTA-MIRACOL
Întreprinderea de piese pentru tractoare Întorsura Buzăului anunţa noi realizări "tehnico-economice". De data aceasta capacitatea "creatoare" reieşea din instalarea unei maşini unelte care ac­ţiona de una singură mai multe programe şi a dispozitivului de rabatare pentru cabina MAN diesel. "Menţionăm că, încă de luna trecută, în hala mo­nobloc a întreprinderii a fost creat un dispecerat operativ care urmăreşte permanent şi asigură aprovizionarea materială ritmică, în avans, a fiecărui loc de muncă, nota ziarul Cuvântul Nou (jud. Covasna). Valorificarea acestei rezerve interne pe linia mai bunei organizări a muncii conduce la un spor fizic de producţie de trei cabine zilnic. Extinderea profilului de fabricaţie începând din acest trimestru, flexibilizarea tehnologiei de fabricaţie a cabinelor la parametri superiori de eficienţă - iată câteva acţiuni prioritare care vin să confirme capacitatea şi inteligenţa tehnică a acestui colectiv de oameni ai muncii". Totuşi, munca manuală ră­mâ­nea "cheia" succeselor. Se "remarcaseră" în ultimele luni, printre alţii, Constantin Dragomirescu (frezor), Ioan Găitan (sudor) şi Vasile Neagoe (frezor), fruntaşi ai întreprin­derii.


S-A INVENTAT "ACUL DENTAR"
De câteva luni, în Sectorul 1 al Capitalei, sub coordonarea Spitalului Clinic Griviţa, se inaugurase Dispensarul policlinic din Str. Luterană, specializat în stomatologie. Printre altele, pe lângă operaţii, medicii inventau acolo fel de fel instrumente. La dispensarul amintit, în aşteptarea instalaţiei de laser, stomatologii descoperi­seră... acul dentar. Brevetat de Oficiul de stat pentru invenţii şi mărci, acul fusese realizat cu sprijinul Întreprinderii de Mecanică Fină. Era confecţionat pe baza unui liant cu pulbere abrazivă, ce de­păşea în duritate dentina. Cu ajutorul acestei invenţii, se efectuau operaţii cu ac-sondă Miller, cu ace de lărgit şi prelucrat canale, cu ace propulsoare de material pentru obturarea de canal. Autorii produsului erau Dragoş Penteleiciuc (stomatolog), Petre Dobrescu (inginer), Mugur-Bucur Caracaş (inginer).


AVIONUL INVIZIBIL VERSUS "PROGRESE VIZIBILE ÎN DEZARMARE"

Când scria despre invenţiile altor ţări, presa românească descoperea numai neajunsuri. Bunăoară, Informaţia Bucu­reştiului demonta, una câte una, rea­li­zările bombardierului "B-2 Stealth", construit de americani, supranumit avionul invizibil. Ultima "mândreţe" a Penta­gonului îşi datora numele imposibilităţii de a fi detectat de radarele convenţionale. Citând New York Times, ziarul bucu­reş­tean semnala lentoarea lui B-2, care l-ar fi făcut o pradă uşoară pentru rachetele intercontinentale. Un avion costa, după pri­mele estimări, 530 milioane de dolari, fiind cel mai scump bombardier din lume. Sub semnul întrebării era pusă şi politica statului american de reducere a forţelor nucleare strategice cu 50%. "Ar fi deci de aşteptat ca, în locul aparatelor nucleare pretins invizibile, să se ac­ţio­neze deschis şi clarvăzător pentru progrese vizibile în tratativele de dezarmare, pentru acorduri care să prevadă elibe­rarea umanităţii de coşmarul nuclear", conchidea Informaţia Bucureştiului.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de