Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ultima zi a lunii aprilie, românii sărbătoreau Paştele. A doua zi, de 1 mai, au avut liber, şi mulţi au ieşit la iarbă verde. În tradiţia populară, era armindenul, simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.
În calendarul oficial, se serba 1 Mai, ziua internaţională a muncii. Urmau cât de curând şi alte "festivităţi fundamentale": 2 Mai (ziua tineretului), 8 Mai (ziua PCR), 9 Mai (ziua "izbânzii asupra fascismului").
ARMINDENUL, SIMBOL AL VEGETAŢIEI
Ultima zi a săptămânii mari. Cei care postiseră aveau atunci "dezlegare" pentru bunătăţile pregătite din timp (ciorbe şi fripturi de miel, drob, cozonaci). Oamenii aşteptau şi alte sărbători. De 1 Mai, mai toţi angajaţii au avut liber, iar mulţi au ieşit la iarbă verde. O dată cu "ziua muncii", românii sărbătoreau şi armindenul, simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.
Cunoscută în tradiţia populară şi sub denumirea de "ziua pelinului" sau "ziua beţivilor", armindenul semnifica şi începutul verii. La porţile casei se puneau ramuri verzi, până la seceriş, pentru noroc şi belşug.
ÎNTÂI MAI ANIVERSAR
"Ziua oamenilor muncii" a stârnit şi imaginaţia poeţilor. În cinstea sărbătorii, bardul Octavian Traian Rusu a închinat versurile intitulate "Întâi Mai aniversar", publicate în ziarul Tribuna Sibiului:
Se-mpodobeşte ţara cu florile lui Mai
În primăvara ţării - aleasă sărbătoare,
Răsună azi temeinic al maselor alai
De ziua solidară a clasei muncitoare.
Trecură ani cincizeci de când aici, la noi,
Din zeci de mii de piepturi a răsunat chemare:
Nu vrem a ţării fascizare, nu vrem război,
Ci fiecăruia din noi, şi tuturor, un drum spre soare.
Eroul Ceauşescu Nicolae organiza mulţimea-n Capitală
În fruntea ei privind cu optimism spre viitor,
Îi sta alături, furtuna înfruntând cu îndrăzneală,
Elena Ceauşescu, exemplu eminent de luptător.
Şi iat-acum, în zi de Mai aniversar
Suflarea românească-n unitate
Redefinită azi ca meşter făurar
Îşi cântă ţara-n bunăstare şi dreptate.
(...)
Ei ne trasează drumul spre viitor de aur
Cu toţii îl urmăm cinstind prin faptă glia
Având drept crez în opera de faur
PARTIDUL, CEAUŞESCU, ROMÂNIA.
ORAR DE SĂRBĂTORI
Unii se distrau, alţii munceau. În perioada 28 aprilie-2 mai, "unităţile comerciale" au funcţionat după un orar special. În Timişoara, de pildă, alimentarele şi aprozarele care lucrau în două schimburi sau cu un schimb divizat şi-au prelungit programul cu o oră la închidere, iar cele cu o singură tură cu două ore. De Paşte, magazinele au fost deschise între orele 7:00-12:00. A doua zi, unităţile comerciale au fost închise, cu excepţia punctelor de desfacere a presei (orele 7:00-9:00).
PICNIC ŞI VOIE BUNĂ
În toate oraşele ţării, ziua de 1 Mai se pregătea cu multe luni înainte. În Târgu-Mureş, "oamenii muncii" robotiseră din greu în fabrici, uzine. Nici locurile de distracţie nu au fost neglijate. Restaurantele "Platoul Corneşti", "Volga", "Vegetarian", "Someşul" şi "Călătorul", cofetăriile "Lido", "Mariana" şi "Cornişa" au "asigurat pentru desfacere o mare varietate de produse, specifice petrecerii unui picnic", declara Olimpiu Langa, directorul ICSAP Mureş. Ansamblul "Mureşul", formaţiile artistice ale întreprinderilor TAGCM, Imatex, Electromureş, Prodcomplex, IRA, mobilizate de Consiliul municipal de educaţie politică şi cultură socialistă, s-au produs pe scena "platoului" chiar de 1 Mai. La Complexul de agrement "Mureşul" ("Week-end", cum îi spuneau mureşenii) oamenii s-au îmbulzit în restaurantele "Pescăruşul" şi la "Terasa Vapor". S-au servit din belşug mici, Koffa, pulpă de porc, cârnaţi, cremvurşti şi cotlet haiducesc. Totul stropit cu berile autohtone Carpaţi, Fortuna, Sovata, Valea Prahovei. Unii, mai îndrăzneţi, s-au aventurat cu bărcile pe apă. Alţii au rămas pe mal, la o partidă de table. Popasul turistic "Ştrand" a fost şi el arhiplin, 35 de butoaie de bere Reghin fiind pregătite să potolească setea petrecăreţilor de "ziua muncii".
REALIZĂRI ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR DE UTILAJ PETROLIER LA PLOIEŞTI
Ce putea fi mai nimerit de "întâi mai muncitoresc" decât un reportaj la una dintre fabricile care purtau numele sărbătorii? La Ploieşti, ziariştii de la Flamura Prahovei s-au deplasat la Întreprinderea 1 Mai, specializată în construcţii de utilaj petrolier. La faţa locului, toate bune şi frumoase, relatau redactorii. Conform datelor statistice, în primul trimestru al anului, se înregistrase un spor de producţie marfă de 12,8 milioane de lei.
Norma livrărilor pentru export fusese, de asemenea, depăşită cu cinci mese rotary, 23 de capete hidraulice, 26 de geamblacuri pentru foraj, 22 de macarale cârlig, 35 de prevenitoare de erupţie. Exportul crescuse cu 26,5%, iar productivitatea muncii cu 16,3%, mai reieşea din cifre.
