x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

31 iulie 1989

0
Autor: Florin Mihai 31 Iul 2009 - 00:00
Nicolae Ceauşescu i-a primit pe ziariştii americani Kenneth Auchincloss (director executiv al Newsweek) şi Michael Meyer (corespondent pentru Europa al aceleiaşi reviste), cărora le-a acordat un interviu. Scînteia realiza un reportaj despre corul din Finteuşu Mare (com. Şomcuţa Mare, jud. Maramureş). Trupa se remarcase, cum altfel?, la etapa republicană a Festiva­lului Cântarea României. La Comandău (jud. Covasna) s-a organizat Tabăra de limba română şi limba maghiară, la care participau 60 de elevi din clasele a V-a şi a VI-a, de ambele etnii.

INTERVIU CU GAZETARI DE LA NEWSWEEK
Nicolae Ceauşescu i-a primit pe ziariştii americani Kenneth Auchincloss (director executiv al Newsweek) şi Michael Meyer (corespondent pentru Europa al aceleiaşi reviste), cărora le-a acordat un interviu. Cine erau gazetarii occidentali cărora li se acorda această favoare, în epoca în care presa mapamondului vuia de acuze împotriva "dictatorului din Carpaţi"?
K. Auchincloss fusese şcolit la Groton, Harvard şi Colegiul Balliol al Universităţii Oxford. Înainte de a intra în presă, lucrase la Institutul pentru Studii Aprofundate, la Princeton (1965-1966). S-a angajat la Newsweek, avansând treptat în ierarhia ziarului, până la funcţia de editor manager (1975). Din 1986, era responsabil de Newsweek International, supliment pentru cititorii de pe alte continente. La rândul său, M. Meyer (foto) se angajase la Newsweek în 1988, după ce lucrase anterior la The Washington Post şi Congressional Quarterly. A fost trimis în Europa, în calitate de şef al Biroului pentru RFG, Europa Centrală şi Balcani. Va scrie, în timp, zeci de articole despre prefacerile din lagărul comunist şi unificarea Germaniei.

CORUL PATRIOŢILORDE LA FINTEUŞU MARE
Scînteia realiza un reportaj despre corul din Finteuşu Mare (com. Şomcuţa Mare, jud. Maramureş). Trupa se remarcase, cum altfel?, la etapa republicană a Festivalului Cântarea României. Era un nimerit prilej pentru o incursiune în istoria seculară a satului, atestat încă din 1205. Valentin Băinţan, dirijorul corului şi profesor de matematică la şcoala din loca­litate, i-a însoţit pe ziarişti în excursul temporal. Şi corul avea istoria lui. Fusese înfiinţat în 1918, când trei patrioţi finteuşeni cântaseră pentru prima oară "Deşteaptă-te, române". În 1989, corul avea deja 63 de membri, toţi bărbaţi, de toate profesiile (agricultori, muncitori, tehnicieni, dascăli) şi de toate vârstele. Repertoriul cântăreţilor maramureşeni era format din cântece patriotice, "piesele de rezistenţă" fiind "Mioriţa", "Pentru ţară voi să mor", "Treceţi batalioane române, Carpaţii" şi "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie".

CRAPII DE LA AGROSEM
Printre producătorii din domeniul piscicol din 1989, unităţile ieşene ocupau poziţii fruntaşe, susţinea presa locală. La Podu Iloaiei funcţiona, din 1965, Staţiunea de Cercetare şi Producţie Piscicolă - Agrosemul - cum îi spuneau angajaţii, după legi ale prescurtării care ne scapă. Câteva specii de peşti, precum coreganul şi păstrăvul-curcubeu, fuseseră aclimatizate în România. Şi la Horpaz, lângă iazul Ezăreni, s-a înfiinţat o staţie de reproducere artificială, pentru crapi. La baza de selecţie de la Ţigănaşi se încrucişau rase de crapi de la Podu Iloaiei şi Frăsinet şi se reproduceau crapi originari din Ucraina şi de Roşa. Faţă de alte întreprinderi similare din ţară, Agrosemul pornea cu un avantaj, beneficiind de apă caldă. Avantaj hotărâtor, dacă e să ne luăm după cifrele de producţie. Potrivit inginerului Iosif Voştinar, staţiunea de la Podu Iloaiei îşi îndeplinise planul încă din 5 iulie. Se produseseră în plus şi zece milioane larve de crap, cu o valoare de 95.000 lei. Şi cine nu l-ar fi crezut pe inginerul ieşean, câtă vreme raportările peste normă era moda acelor vremuri?

VITEZOMANII
Direcţia Circulaţie din Inspectoratul General al Miliţiei a organizat un raid pe şoselele ce duceau spre litoral. Traseele urmărite au fost cele clasice spre mare, Urziceni-Slobozia-Giurgeni-Hârşova şi Bră­neşti-Lehliu-Dor Mărunt-Dragalina-Feteşti-Cerna­vodă. Din anchetă a reieşit că, în vara anului 1989, în topul cauzelor de accidente rutiere se aflau ne­atenţia (aprinderea ţigărilor, oboseala, aţipirea la volan) şi viteza excesivă. Printre cazurile deosebite, agenţii de circulaţie menţionau "cursa de raliu"ad-hoc organizată de trei tineri vitezomani, care rulau cu 120 km la oră. Pentru a evita acumularea oboselii, Miliţia recomanda conducătorilor auto plecaţi din oraşe îndepărtate, precum Suceava, Maramureş, Satu Mare, Cluj-Napoca şi Timişoara, popasuri dese pentru relaxare şi odihnă. Tractoarele, combinele şi căruţele implicate în campania agricolă de vară aveau prioritate în trafic, anunţau autorităţile. În intersecţiile cu frecvenţă mare de accidente (lângă postul de Miliţie din Urziceni şi la Drajna, în drum spre Feteşti) se cerea o atenţie sporită. În judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Constanţa, agenţii de circulaţie erau însoţiţi de mecanici auto cu ateliere mobile, pentru a interveni rapid în cazul defecţiunilor, şi maşini ale Salvării.

ELEVI ROMÂNI ŞI MAGHIARI ÎN TABĂRĂ LA COMANDĂU
La Comandău (jud. Covasna) s-a organizat Tabăra de limba română şi limba maghiară, la care participau 60 de elevi din clasele a V-a şi a VI-a, de ambele etnii. "Recunoaşteţi opera şi autorul", "Eminesciana - concurs de recitări", "Cel mai bun povestitor", "Proces li­terar - Puiul de Alexandru Brătescu Voineşti", "Cea mai frumoasă imagine a ţării surprinsă într-o compunere", Cenaclul literar "Măiastra" erau doar câteva dintre acţiunile pioniereşti cu participare obligatorie. Cele mai reuşite compuneri erau publicate la gazeta de perete. Te întrebi când mai aveau copiii şi timp de joacă. Pe lângă partidele de fotbal, se organizau şi excursii şi drumeţii. În prima şi ultima zi a taberei, copiii primeau şi teste de cultură generală.
Citeşte mai multe despre:   interviu,   ceausescu,   1989 - acum 20 de ani,   newsweek

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de